În timp ce 1,8 milioane de moldoveni duc foame, 180.000 tone de alimente ajung la gunoi

Republica Moldova trăiește un paradox alarmant: deși 78,6% din populație – adică 1,88 milioane de cetățeni – nu-și permit o alimentație sănătoasă, țara risipește anual aproape 22,3 miliarde de lei în produse alimentare, potrivit unei cercetări realizate de profesorii UTM și analizate de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, difuzată vineri, 11 aprilie 2025, expertul a dezvăluit un portret dramatic al sărăciei alimentare din Moldova:

564.000 de persoane (23,5% din populație) nu au suficiente posibilități să se alimenteze zilnic;

1,25 milioane de cetățeni (52%) nu-și permit produsele din coșul minim alimentar;

1,88 milioane de persoane (78,6%) nu-și permit coșul alimentar minim sănătos.

În paralel, risipa alimentară per capita este estimată la 71 kg/an, totalizând 180.000 de tone de produse aruncate. Prin comparație, în Portugalia risipa per capita ajunge la 124 kg, iar în Elveția la 119 kg.

„Este inadmisibil ca într-o țară atât de săracă să se arunce anual echivalentul a 3.000 de vagoane pline cu alimente”, a subliniat Ioniță. Doar 0,15% din această risipă a fost recuperată, adică 260 tone, de către Banca de Alimente.

Studiul mai relevă că cheltuielile pentru produse alimentare în 2025 ating 39,9% din bugetul gospodăriilor, o ușoară scădere față de 2021 (42%). În mediul rural, ponderea rămâne critică: 56,2% din venitul celor mai săraci moldoveni merge pe hrană. Media urbană e de 34,4%, în timp ce ruralul ajunge la 46,6%.

Comparativ, în SUA cheltuielile pentru hrană reprezintă doar 6,5% din buget, în Irlanda – 8,6%, în media UE – 13%, iar în Austria doar 10,4%.

„În Moldova, și cei mai bogați cheltuie mai mult decât media europeană pe mâncare, ceea ce arată cât de scumpă este hrana în raport cu veniturile”, spune expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #gunoi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile repetate asupra infrastructurii portuare din Ucraina schimbă regulile jocului pe piața cerealelor din regiunea Mării Negre. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, deși recolta din Ucraina se anunță peste așteptări atât ca volum, cât și ca calitate, exporturile sunt afectate de deteriorarea condițiilor logistice, ceea ce susține prețurile și majorează costurile de transport.

Conform analizei, Ucraina estimează pentru acest sezon o producție de 75–77 milioane de tone de cereale și oleaginoase. Până la 25 iulie au fost recoltate aproximativ 11–12 milioane de tone de grâu, reprezentând circa 35–40% din recolta prognozată. Totodată, între 65% și 70% din grâu este de calitate pentru panificație, peste așteptările inițiale ale pieței.

Cu toate acestea, problema majoră nu mai este producția, ci exportul. Bombardamentele asupra porturilor, terminalelor cerealiere și navelor comerciale au redus semnificativ capacitatea de operare a porturilor ucrainene de la Marea Neagră. Estimările din piață indică faptul că, în perioada de vârf a recoltării, capacitatea efectivă de export pe cale maritimă ar putea scădea cu aproximativ o treime.

În aceste condiții, Portul Constanța își consolidează rolul de principal centru logistic pentru exporturile agricole ale Ucrainei. Tot mai multe volume de cereale sunt redirecționate prin porturile dunărene Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, de unde sunt transportate cu barjele spre Constanța și apoi expediate către Europa, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Asia.

Potrivit lui Iurie Rija, această soluție vine însă cu un cost ridicat. Transportul fluvial dintre Reni și Ismail către Constanța s-a scumpit de la 14–15 dolari pe tonă la aproximativ 28 de dolari pe tonă, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 100% în doar câteva săptămâni.

În ansamblu, costurile logistice suportate de exportatori sunt în prezent cu 80–100% mai mari decât la începutul lunii iulie. Scumpirile sunt generate de lipsa barjelor disponibile, nivelul redus al Dunării, majorarea primelor de asigurare și intensificarea riscurilor de securitate.

Analiza mai arată că numeroase companii internaționale de transport maritim și-au redus activitatea în porturile ucrainene, obligând exportatorii să recurgă la transport multimodal, cu transbordări suplimentare, timpi mai mari de livrare și costuri operaționale mai ridicate.

Pe piața internațională, aceste dificultăți logistice încep să fie reflectate în cotațiile bursiere. Deși oferta de cereale este una generoasă, riscurile legate de export și de funcționarea infrastructurii mențin prețurile grâului la un nivel ridicat și reduc presiunea sezonieră exercitată de noua recoltă.

În opinia economistului, performanța exporturilor agricole din regiunea Mării Negre în sezonul 2026–2027 va depinde mai puțin de volumul recoltei și mai mult de capacitatea infrastructurii logistice de a transporta marfa către cumpărătorii internaționali. Atât timp cât atacurile asupra porturilor ucrainene continuă, Constanța și coridorul Dunării vor rămâne principalele rute alternative de export, însă la costuri considerabil mai mari.