Trump presează Ucraina: Semnați acum acordul privind metalele rare

Președintele american Donald Trump s-a declarat nemulțumit de întârzierea semnării acordului economic dintre Washington și Kiev în domeniul metalelor rare. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială, Truth Social, Trump a criticat administrația de la Kiev, condusă de Volodimir Zelenski, pentru faptul că nu a finalizat încă documentele necesare: „Semnarea acordului întârzie deja de cel puțin trei săptămâni. Sper că va fi semnat imediat”.

În aceeași postare, Trump a transmis un mesaj optimist și în ceea ce privește negocierile pentru un acord de pace între Rusia și Ucraina, afirmând că „lucrurile decurg bine” și că „succesul pare să fie aproape”.

Pe 18 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum de înțelegere privind încheierea unui acord în sectorul mineralelor strategice. Documentul a consacrat intenția ambelor părți de a dezvolta o cooperare amplă în acest domeniu. Potrivit vicepremierului și ministrului Economiei al Ucrainei, Iulia Sviridenko, viitorul acord va atrage investiții, va sprijini modernizarea infrastructurii și va consolida parteneriatul bilateral.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a precizat că echipele juridice din Ucraina și SUA lucrează intens la finalizarea textului acordului, care va trebui ulterior ratificat de Parlamentul ucrainean.

Recent, ministrul ucrainean al Finanțelor, Serghei Marcenko, a declarat că semnarea documentului nu este așteptată în această săptămână, subliniind că, deși au fost înregistrate progrese, anumite aspecte încă necesită negocieri. Marcenko, alături de premierul Denis Șmîhal și alți oficiali, se afla la Washington pentru sesiunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale.

Potrivit Reuters, acordul privind mineralele strategice face parte dintr-un plan mai amplu de pace propus de Statele Unite în cadrul negocierilor de la Paris din 17 aprilie.

#acord #Kiev #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului de tip Brent a crescut brusc cu 5%, ajungând miercuri la 70,22 dolari pe baril, pe fondul escaladării periculoase a tensiunilor dintre Israel și Iran, relatează Reuters și Financial Times. Creșterea vine după mai multe luni de presiune descendentă, cauzată de creșterea producției în cadrul alianței OPEC+, care părea să stabilizeze piața petrolieră.

Reacția pieței reflectă temerile tot mai mari legate de un posibil conflict militar major în Orientul Mijlociu, după ce SUA au început evacuarea parțială a personalului diplomatic din Irak, Kuweit și Bahrain. În paralel, Pentagonul a autorizat retragerea voluntară a familiilor militarilor din întreaga regiune.

Tensiunea a crescut și mai mult după ce CBS News a relatat, citând oficiali americani, că Israelul este pregătit să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, iar potrivit The New York Times, Teheranul a elaborat deja un plan de răspuns cu atacuri masive asupra Israelului și bazelor americane.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat miercuri:

„Dacă ne va fi impus un conflict, toate bazele militare americane din regiune sunt în raza noastră de acțiune și vom lovi fără ezitare”. În acest climat, negocierile privind programul nuclear iranian s-au blocat, iar președintele Donald Trump a declarat că este „tot mai puțin optimist” în privința unui acord. Termenul-limită de 60 de zile pentru finalizarea negocierilor expiră joi, iar SUA, Iranul și Omanul — mediator în acest proces — nu au confirmat o posibilă întâlnire anunțată de Teheran pentru duminică.

Potrivit Helimei Croft, fost analist CIA și actual director pentru piețe de mărfuri la RBC Capital Markets, evacuarea parțială a personalului american este un indiciu clar al unui risc real:

„Aceste decizii nu se iau ușor. Ele presupun o evaluare serioasă a riscurilor. Zona devine tot mai periculoasă”. Prețurile au revenit ușor joi dimineață, Brent coborând la 69 dolari, iar WTI la 67,4 dolari, dar temerile persistă.

Anterior, în luna aprilie, Brent se tranzacționa sub 68 de dolari, iar în mai a coborât chiar sub 60 de dolari, în urma deciziei OPEC+ de a accelera producția. Însă explozia tensiunilor geopolitice a resetat brusc dinamica pieței.