Gazele se transportă mai puțin, dar costă mai mult! Vestmoldtransgaz cere majorări

SRL „Vestmoldtransgaz” a înaintat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) proiectul tarifelor pentru serviciul de transport al gazelor naturale aferent anului 2025. Documentul a fost transmis în conformitate cu Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE .

Potrivit datelor incluse în proiect, compania estimează un volum de gaze transportate de aproximativ 1,45 miliarde de metri cubi, iar venitul reglementat total, ajustat cu corecțiile din perioada precedentă, se ridică la 1,03 miliarde de lei.

Costurile reglementate prezentate includ:

Amortizarea activelor – 60 milioane lei
Cheltuieli de personal – 39,5 milioane lei
Contract de locațiune pentru rețelele de transport – 176,6 milioane lei
Contract de mentenanță a rețelelor – 337,6 milioane lei
Rentabilitatea reglementată a operatorului – 163,1 milioane lei

Tariful propus pentru transportul gazelor este de 713,23 lei per mia de metri cubi, calculat în funcție de punctele de intrare și ieșire în/din rețea, cu diferențieri între destinațiile externe și consumatorii interni. Astfel unele tarife reglementate de intrare/ieșire pentru serviciul de transport al gazelor naturale prestat de către Vestmoldtransgaz ar urma să înregistreze o creştere nesemnificativă de 1-2%, dar altele chiar şi cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Vestmoldtransgaz #gaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 143,09 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, cu peste 10,3 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că nu doar volumul datoriei crește, ci și riscurile asociate administrării acesteia.

Potrivit datelor publicate, două dintre limitele de risc stabilite chiar de Guvern prin Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)” au fost deja depășite.

Astfel, ponderea datoriei cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 61,1%, peste plafonul maxim de 60% stabilit de autorități. Totodată, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă ajung la scadență în decurs de un an, peste limita de 90% prevăzută în programul de administrare a datoriei.

În schimb, alți indicatori rămân în limitele asumate. Ponderea datoriei scadente într-un an este de 34,4%, sub plafonul de 35%, iar maturitatea medie a datoriei de stat este de 7,2 ani, peste pragul minim de șase ani.

Structura datoriei arată că 59,6% reprezintă datorie externă, iar 40,4% datorie internă. La sfârșitul lunii mai, datoria de stat reprezenta aproximativ 37% din PIB-ul prognozat pentru anul 2026.

Datele mai relevă și o creștere a costurilor de deservire a datoriei. În primele cinci luni ale anului, statul a achitat 1,72 miliarde de lei pentru serviciul datoriei interne și 705 milioane de lei pentru cea externă, în total peste 2,42 miliarde de lei.

În același timp, structura datoriei externe continuă să se modifice. Pentru prima dată, ponderea împrumuturilor cu dobândă flotantă a ajuns la 51,9% și au depășit-o pe cea a împrumuturilor cu dobândă fixă, care a coborât la 48,1%, ceea ce expune bugetul într-o măsură mai mare la eventuale creșteri ale ratelor internaționale ale dobânzilor.

Datele Ministerului Finanțelor mai arată că aproape 90% din datoria externă este contractată de la creditori multilaterali, iar principalii finanțatori sunt Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Europeană de Investiții.

#minister #datorie #plati