Alarmă pe piața titlurilor de stat! Presiune tot mai mare pe BNR să intervină

08 Mai 2025, 14:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Mai 2025, 14:27 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ratele de dobândă la obligațiunile de stat au crescut puternic în piața secundară în debutul ședinței de joi, scadențele scurte ajungând la maximele ultimilor 3 ani, în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a sărit la un moment dat la 8,6%. La ora 11:40, RO10Y era la 8,36%, potrivit cursdeguvernare.ro.

 

De menționat că piața secundară nu este extraordinar de lichidă, iar dacă mulți vânzători (dobânzile cresc la vânzarea titlurilor de stat) încearcă să iasă pe o ușă foarte îngustă există mișcări foarte volatile.

Dobânzile pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au ajuns joi dimineață la 8,4-8,5%, peste rata de dobândă pe 10 ani.

Creșterea față de ultima lună este de aproape 250 de puncte de bază (2,5%), iar ea este explicată inclusiv de faptul că BNR reduce lichiditatea din piață și bănci, fapt văzut inclusiv din evoluția în salturi a ROBOR la 3 luni, care a ajuns joi la 7,25%, de la 6,47% miercuri și 6,08% marți. Reducerea lichidității din piață reduce o posibilă sursă de cerere pentru a ajusta vânzările, care ar putea fi operate inclusiv de bănci având în vedere scăderea prețurilor la obligațiuni.

Evoluția dobânzilor și eforturile de a descuraja pozițiile short (care pariază pe depreciere) pe leu cresc șansele unei intervenții a BNR în piață, cu o intrare la cumpărare de obligațiuni pentru a detensiona situația (fiind singura entitate destul de mare să intervină), cum s-a întâmplat în perioada martie-aprilie 2020, când piața locală a înghețat.

Orice intervenție pe piața de obligațiuni ar putea însă să invite și mai multe capitaluri speculative împotriva leului, care ar putea fi descurajate de majorarea dobânzilor la ședința BNR de miercurea viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.