Alarmă pe piața titlurilor de stat! Presiune tot mai mare pe BNR să intervină

Ratele de dobândă la obligațiunile de stat au crescut puternic în piața secundară în debutul ședinței de joi, scadențele scurte ajungând la maximele ultimilor 3 ani, în timp ce rata pe 10 ani (RO10Y) a sărit la un moment dat la 8,6%. La ora 11:40, RO10Y era la 8,36%, potrivit cursdeguvernare.ro.

De menționat că piața secundară nu este extraordinar de lichidă, iar dacă mulți vânzători (dobânzile cresc la vânzarea titlurilor de stat) încearcă să iasă pe o ușă foarte îngustă există mișcări foarte volatile.

Dobânzile pe 2 ani, 3 ani și 5 ani au ajuns joi dimineață la 8,4-8,5%, peste rata de dobândă pe 10 ani.

Creșterea față de ultima lună este de aproape 250 de puncte de bază (2,5%), iar ea este explicată inclusiv de faptul că BNR reduce lichiditatea din piață și bănci, fapt văzut inclusiv din evoluția în salturi a ROBOR la 3 luni, care a ajuns joi la 7,25%, de la 6,47% miercuri și 6,08% marți. Reducerea lichidității din piață reduce o posibilă sursă de cerere pentru a ajusta vânzările, care ar putea fi operate inclusiv de bănci având în vedere scăderea prețurilor la obligațiuni.

Evoluția dobânzilor și eforturile de a descuraja pozițiile short (care pariază pe depreciere) pe leu cresc șansele unei intervenții a BNR în piață, cu o intrare la cumpărare de obligațiuni pentru a detensiona situația (fiind singura entitate destul de mare să intervină), cum s-a întâmplat în perioada martie-aprilie 2020, când piața locală a înghețat.

Orice intervenție pe piața de obligațiuni ar putea însă să invite și mai multe capitaluri speculative împotriva leului, care ar putea fi descurajate de majorarea dobânzilor la ședința BNR de miercurea viitoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scandente #titluri de stat #roomania #dobinzi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va prezenta până pe 6 august o nouă versiune a reformei fiscale, după ce prima tentativă de promovare a acesteia a eșuat. Șeful Executivului a declarat că își asumă personal elaborarea reformei și că va fi implicat direct în definitivarea acesteia.

În debutul ședinței Guvernului, Tofan a recunoscut că prima încercare de promovare a reformei fiscale „a fost un eșec”, menționând că aceasta a fost lansată într-un context nefavorabil, marcat inclusiv de scandalul de la MOLDATSA.

„Noi trebuie să facem reforma fiscală. Noi trebuie să scădem taxele pe muncă, trebuie să scădem taxele pe investiții, ca să încurajăm mai multă lume să muncească și să investească, dar trebuie să le compensăm din altă parte”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, Executivul analizează majorarea taxelor pentru produse și activități considerate nocive, precum tutunul, alcoolul și jocurile de noroc. În ceea ce privește acciza la motorină, premierul a precizat că aceasta este un subiect mai complicat, însă impactul asupra agricultorilor va fi compensat prin restituirea sumelor către fermieri.

Șeful Guvernului a confirmat, de asemenea, că Executivul intenționează să revină la discuțiile privind unificarea cotei TVA, însă procesul ar putea avea loc treptat.

„Am auzit feedbackul data trecută și cred că trebuie să-l încorporăm pe cât de mult posibil, dar totuși va trebui să facem pași de unificare la TVA. Posibil graduală, nu deodată 20%”, a spus Tofan.

Premierul a subliniat că reforma fiscală este un subiect sensibil și le-a cerut miniștrilor să evite declarațiile individuale privind conținutul acesteia până la adoptarea unei poziții comune a Guvernului. Totodată, el a confirmat că modificările fiscale nu vor viza sectorul farmaceutic.

Vasile Tofan i-a solicitat ministrei Finanțelor, Victoria Belous, ca noua reformă fiscală să fie făcută publică până la 6 august, precizând că își asumă responsabilitatea politică pentru acest proiect și că va participa personal la elaborarea lui.

Proiectul politicii fiscale pentru 2027, elaborat de fostul ministru al Finanțelor Andrian Gavriliță, a generat un val de critici din partea mediului de afaceri și a opoziției. Printre cele mai contestate măsuri s-au numărat eliminarea unor facilități fiscale și uniformizarea cotei TVA la 20% pentru mai multe categorii de produse și servicii considerate esențiale.