Rechinul retailului, Vasile Dragan, își întinde tentaculele și asupra Fourchette cu girul Consiliului Concurenței

13 Mai 2025, 17:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Mai 2025, 17:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care compania controlată de milioanrul Vasile Dragan „Moldretail Grup” SRL — deținătoarea mărcilor „Linella”, „Cip Market”, „Bravo” și „Fidesco” — preia compania „Fourchette – M” SRL, care operează rețelele „Fourchette” și „To-To”. Tranzacția implică doi jucători majori din retailul alimentar moldovenesc și a fost aprobată cu respectarea strictă a unor angajamente menite să prevină efectele anticoncurențiale.

În urma analizei detaliate, Consiliul a constatat că, prin această concentrare economică, „Moldretail Grup” SRL va obține sau își va consolida o poziție dominantă în cinci zone geografice (izocroni), unde sunt amplasate magazinele rețelei Fourchette. De asemenea, a fost identificat riscul excluderii de pe piață a unor furnizori care colaborau exclusiv cu „Fourchette – M” SRL.

Pentru a elimina aceste riscuri, „Moldretail Grup” a fost obligată să respecte să cesioneze, în termen de șase luni de la înregistrarea tranzacției, cinci magazine din municipiul Chișinău.

Vasile Dragan este unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Republica Moldova. El deţine businessuri cu băuturi alcoolice atât în Moldova, unde are câteva fabrici de vinuri, cât şi în Rusia, unde deţine fabrica „Igristîe Vina”, lider al pieţei de vinuri spumante de acolo. În 2013, presa a scris că familia Dragan a preluat şi Vinăria Contarini din Italia. Vasile Dragan, prin intermediul membrilor familiei sale, dar în special prin intermediul „Ducates Grup” SRL, deţine şi Compania Carmez. În iulie 2014, acest SRL a preluat şi reţeaua Unimarket, gestionată acum de „Moldretail Group”, fondată de „Ducates Grup” SRL. Tot în 2014, firmele familiei Dragan au preluat şi spaţiile comerciale ale Companiei Stati-Market, care gestiona magazinele Pyaterochka. Vasile Dragan este naşul fostului deputat PD Anghel Agache.

Potrivit publicaţiei „Delovoy Petersburg„, Vasile Dragan ar avea o avere de 1,2 miliarde de ruble în Rusia (circa 19 milioane de dolari) şi ocupă locul 185 în clasament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.