Judecătoarea de lux, Domnica Manole ar putea încasa peste un milion de lei de la stat, după ce a fost „demisă ilegal”

Președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova, Domnica Manole, ar putea încasa peste un milion de lei de la stat, cu titlu de restanțe salariale pentru perioada 2017–2019, când, potrivit deciziilor judiciare, ar fi fost demisă ilegal din funcția de judecător. Cererea în acest sens a fost depusă de Manole la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și a fost parțial admisă, de către toți membrii instituției, în cadrul ședinței din 13 mai 2025, notează RUPOR.MD.

Potrivit unei decizii a Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2025, statul urmează să-i achite:

676 380 lei – drepturi salariale neachitate pentru perioada 4 iulie 2017 – 16 august 2019 și 384 250 lei – indemnizație unică de concediere.

Domnica Manole a solicitat, de asemenea, o compensație suplimentară de 585 288 lei, invocând pierderile cauzate de creșterea indicelui prețurilor de consum (inflație). Această cerere a fost însă respinsă de CSM, fiind aprobată doar suma stabilită de instanță.

Amintim că în anul 2023, statul a fost obligat să-i plătească Domnicăi Manole 800 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în legătură cu demiterea sa considerată nelegală.

Conform declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), Domnica Manole a încasat în 2024 venituri salariale de peste 1,1 milioane lei din funcția de președinte al Curții Constituționale. Salariul său lunar a depășit 93 000 lei, înregistrând o creștere de peste 40% față de anul precedent.

Pe lângă salariu, Manole a mai beneficiat de:

62 000 lei – diurne;
452 000 lei – pensie anuală de la CNAS;
peste 2 000 euro – bursă pentru activitate de cercetare din partea Consiliului Europei.

Bunuri declarate: Lexus de lux, apartament spațios și economii considerabile. În declarația de avere sunt incluse și: un automobil Lexus NX 350H (an 2023), în valoare de 780 000 lei (peste 40 000 euro), un apartament de 140 m², evaluat la aproape 943 000 lei,
un garaj și un teren, depozite bancare de peste un milion de lei, un credit de 400 000 lei contractat pe un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#manole #bani #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză