Kremlinul aruncă praf în ochii lumii: Adevărul din spatele „boom-ului” economic rusesc

14 Mai 2025, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Mai 2025, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Federației Ruse devine tot mai vulnerabilă în fața efectelor de durată ale războiului împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor occidentale, potrivit unui raport realizat de Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), întocmit special pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, informează Reuters.

Raportul evidențiază că, în ciuda unei aparente stabilități, economia rusă este afectată de dezechilibre interne grave și distorsiuni structurale majore. Pe termen scurt, aceasta este susținută de un stimul fiscal masiv, legat de trecerea economiei pe „picior de război”. Însă, pe termen lung, acest model devine din ce în ce mai nesustenabil, din cauza epuizării rezervelor financiare și a unui mecanism netransparent de finanțare, care distorsionează alocarea resurselor.

„Kremlinul pretinde că timpul lucrează în favoarea sa, însă realitatea este exact inversă”, se subliniază în document.

De la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni ce au afectat direct sursele principale de venit ale Rusiei – exporturile de petrol, gaze naturale și cărbune. Sancțiuni similare au fost adoptate și de SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia și alte state occidentale.

În acest context, Moscova încearcă să proiecteze o imagine de reziliență: conform datelor oficiale, PIB-ul Rusiei ar fi crescut cu 3,6% în 2023 și cu 4,3% în 2024.

Totuși, economistul Torbjörn Becker, autorul raportului SITE, și-a exprimat serioase rezerve cu privire la veridicitatea acestor date. Potrivit lui, autoritățile de la Moscova ar subestima nivelul real al inflației, ceea ce le permite să umfle artificial cifrele privind creșterea economică reală.

„Ei declară o inflație de 9–10%, dar atunci de ce Banca Centrală menține o rată cheie de 21%? Niciun alt banc central serios nu ar accepta o diferență de peste 11 puncte procentuale. Într-o economie normală, un astfel de guvernator ar fi demis imediat”, a declarat Becker. El a sugerat că nivelul dobânzii reflectă mai degrabă inflația reală, nu cea oficială.

Becker a mai menționat că Rusia se confruntă cu presiuni bugetare crescânde: veniturile din exporturile de petrol și gaze scad, în timp ce cheltuielile militare cresc constant. Deși statisticile oficiale indică un deficit bugetar de doar 2% din PIB, SITE estimează că deficitul real s-ar putea apropia de 4%, întrucât o parte semnificativă a cheltuielilor militare ar fi finanțată prin canale opace, în afara bugetului de stat.

Această situație ar duce la creșterea riscurilor în sectorul bancar, iar accelerarea creditării raportată de băncile rusești ar putea fi un semnal al unui posibil colaps financiar iminent, avertizează Becker.

Concluziile raportului au fost susținute și de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care a declarat că Comisia Europeană împărtășește îngrijorările privind fiabilitatea datelor economice rusești și recunoaște fragilizarea accelerată a economiei Rusiei. Oficialul a subliniat că aceste concluzii întăresc necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra regimului de la Kremlin pentru a-i limita capacitatea de a continua agresiunea împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 10:36
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:36 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Taxele aplicate consumului vor reprezenta principala sursă de venituri a bugetului de stat în anul 2027. Guvernul estimează că va încasa 63,48 miliarde de lei din taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accize, echivalentul a aproape 69% din totalul veniturilor bugetare, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor.

Cea mai mare parte a banilor urmează să provină din TVA, pentru care autoritățile prognozează încasări de 47,22 miliarde de lei. Accizele, aplicate unor categorii de produse, inclusiv carburanților, tutunului și băuturilor alcoolice, ar urma să aducă alte 16,26 miliarde de lei.

Astfel, numai din aceste două categorii de taxe, statul estimează că va colecta, în medie, aproximativ 5,29 miliarde de lei lunar sau aproape 174 de milioane de lei pe zi.

În comparație, impozitele pe venit ar urma să genereze 15,38 miliarde de lei, de peste patru ori mai puțin decât TVA și accizele cumulate. Din această sumă, 11,24 miliarde de lei sunt estimate din impozitul pe venitul persoanelor juridice, iar 4,14 miliarde de lei din impozitul pe venitul persoanelor fizice.

O altă sursă de venituri o constituie taxele asupra comerțului exterior și operațiunilor externe, estimate la 3,24 miliarde de lei, dintre care 3,13 miliarde de lei reprezintă taxe vamale și alte taxe de import.

Per ansamblu, Guvernul prognozează pentru anul 2027 venituri din impozite și taxe în valoare de 84,48 miliarde de lei. Acestea reprezintă aproximativ 91,5% din totalul veniturilor bugetului de stat.

Pe lângă încasările fiscale, autoritățile mizează pe granturi externe de 2,17 miliarde de lei și alte venituri de 5,68 miliarde de lei. Din această ultimă categorie, dividendele încasate de stat sunt estimate la 2,05 miliarde de lei.