Kremlinul aruncă praf în ochii lumii: Adevărul din spatele „boom-ului” economic rusesc

Economia Federației Ruse devine tot mai vulnerabilă în fața efectelor de durată ale războiului împotriva Ucrainei și ale sancțiunilor occidentale, potrivit unui raport realizat de Institutul de Economie de Tranziție din Stockholm (SITE), întocmit special pentru reuniunea miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, informează Reuters.

Raportul evidențiază că, în ciuda unei aparente stabilități, economia rusă este afectată de dezechilibre interne grave și distorsiuni structurale majore. Pe termen scurt, aceasta este susținută de un stimul fiscal masiv, legat de trecerea economiei pe „picior de război”. Însă, pe termen lung, acest model devine din ce în ce mai nesustenabil, din cauza epuizării rezervelor financiare și a unui mecanism netransparent de finanțare, care distorsionează alocarea resurselor.

„Kremlinul pretinde că timpul lucrează în favoarea sa, însă realitatea este exact inversă”, se subliniază în document.

De la începutul invaziei la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, Uniunea Europeană a impus 16 pachete de sancțiuni ce au afectat direct sursele principale de venit ale Rusiei – exporturile de petrol, gaze naturale și cărbune. Sancțiuni similare au fost adoptate și de SUA, Marea Britanie, Canada, Japonia și alte state occidentale.

În acest context, Moscova încearcă să proiecteze o imagine de reziliență: conform datelor oficiale, PIB-ul Rusiei ar fi crescut cu 3,6% în 2023 și cu 4,3% în 2024.

Totuși, economistul Torbjörn Becker, autorul raportului SITE, și-a exprimat serioase rezerve cu privire la veridicitatea acestor date. Potrivit lui, autoritățile de la Moscova ar subestima nivelul real al inflației, ceea ce le permite să umfle artificial cifrele privind creșterea economică reală.

„Ei declară o inflație de 9–10%, dar atunci de ce Banca Centrală menține o rată cheie de 21%? Niciun alt banc central serios nu ar accepta o diferență de peste 11 puncte procentuale. Într-o economie normală, un astfel de guvernator ar fi demis imediat”, a declarat Becker. El a sugerat că nivelul dobânzii reflectă mai degrabă inflația reală, nu cea oficială.

Becker a mai menționat că Rusia se confruntă cu presiuni bugetare crescânde: veniturile din exporturile de petrol și gaze scad, în timp ce cheltuielile militare cresc constant. Deși statisticile oficiale indică un deficit bugetar de doar 2% din PIB, SITE estimează că deficitul real s-ar putea apropia de 4%, întrucât o parte semnificativă a cheltuielilor militare ar fi finanțată prin canale opace, în afara bugetului de stat.

Această situație ar duce la creșterea riscurilor în sectorul bancar, iar accelerarea creditării raportată de băncile rusești ar putea fi un semnal al unui posibil colaps financiar iminent, avertizează Becker.

Concluziile raportului au fost susținute și de comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, care a declarat că Comisia Europeană împărtășește îngrijorările privind fiabilitatea datelor economice rusești și recunoaște fragilizarea accelerată a economiei Rusiei. Oficialul a subliniat că aceste concluzii întăresc necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra regimului de la Kremlin pentru a-i limita capacitatea de a continua agresiunea împotriva Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.