Boeing decolează din nou spre China: Beijingul ridică interdicția după un armistițiu comercial cu SUA

Producătorul american de avioane Boeing a primit un răgaz semnificativ după ce autoritățile chineze au anulat interdicția impusă importului de aeronave fabricate în SUA. Măsura survine în contextul unui acord temporar între Washington și Beijing privind reducerea substanțială a tarifelor vamale pentru o perioadă de 90 de zile, transmite Bloomberg.

Oficiali guvernamentali chinezi au început să informeze în această săptămână companiile aeriene naționale și agențiile de stat că livrările de avioane americane pot fi reluate. Potrivit surselor citate, transportatorii aerieni din China au primit undă verde pentru a stabili livrările în funcție de propriile condiții și termene.

Boeing a fost printre primele companii americane afectate de conflictul comercial: la mijlocul lunii aprilie, China a interzis achizițiile de aeronave Boeing și componente asociate, chiar în momentul în care urmau să fie livrate circa 10 aparate de tip 737 Max, cu un total estimat de 50 de unități pe întreg anul. În plus, noile achiziții deveniseră nerentabile din cauza tarifelor de import impuse de Beijing – inițial 125%, ulterior majorate la 145% – ca reacție la măsurile anunțate de administrația Trump.

În urma unor negocieri purtate în weekend, cele două țări au anunțat luni un acord de reducere a taxelor pentru 90 de zile: China a redus tarifele la 10%, iar SUA la 30%. Măsura este menită să creeze un cadru favorabil pentru continuarea negocierilor și soluționarea litigiilor comerciale.

Deși ridicarea interdicției permite teoretic reluarea livrărilor, nu este clar cât de rapid vor putea companiile aeriene chineze să primească aeronavele necesare. Unele avioane au fost deja returnate în SUA, după ce clienții chinezi au fost forțați să renunțe la comenzi.

În paralel, Boeing a anunțat că este pregătit să redirecționeze aeronavele nevândute către alți clienți, în special din Asia și Orientul Mijlociu. Potrivit Bloomberg, mai multe țări – inclusiv India, Malaezia și Arabia Saudită – și-au exprimat interesul de a achiziționa avioane 737 Max, posibil la prețuri reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Boeing #china #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.