Se schimbă jocul la Moldelectrica: Corina Popescu, „regina energiei”, adusă de Ministerul Energiei la Chișinău

Corina Popescu, fostă șefă a companiei Transelectrica, a fost desemnată câștigătoare a concursului organizat de Ministerul Energiei din Republica Moldova pentru ocuparea unei funcții în Consiliul de Administrație al întreprinderii de stat „Moldelectrica”, operatorul sistemului energetic național. Ea a obținut cea mai mare notă din concurs – 9,86.

Alături de ea, în Consiliu va fi numit și Bogdan Toncescu, un alt fost lider al Transelectrica. Ceilalți doi membri selectați în urma concursului public sunt Oleg Stiopca și Eugen Ghilețchi. Cei patru vor deține mandatele pentru o perioadă de doi ani.

Potrivit Ministerului Energiei de la Chișinău, selecția a urmărit întărirea guvernanței corporative în cadrul întreprinderii strategice, prin atragerea unor profesioniști cu expertiză recunoscută în sectorul energetic, în afara structurilor publice și ale companiei.

Corina Popescu are o carieră de peste 30 de ani în domeniul energetic, ocupând funcții-cheie atât în sectorul public, cât și privat: Secretar de Stat în Ministerul Energiei din România (2015–2017), Președinte al Directoratului Transelectrica (2017–2018), Director General al Electrica SA (2018–2022), precum și în cadrul OMV Trading. În prezent, este vicepreședinte la ENEVO Group SA și profesor asociat la ASE București.

Bogdan Toncescu a condus Transelectrica în calitate de președinte al Directoratului în 2021, fiind ulterior membru al conducerii executive până în octombrie 2024. De profesie avocat, el este membru al Baroului din New York, SUA, și activează în prezent ca director al Direcției Guvernanță Corporativă din cadrul Transelectrica.

#mdelectrica #Transelectrica #numire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.