Moldova și-a abandonat industria! Uleiul vine din Ucraina, fabricile stau pe tușă

18 Mai 2025, 09:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Mai 2025, 09:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o schimbare în echilibrul său comercial în sectorul agroalimentar. În sezonul iulie 2024 – aprilie 2025, importurile de ulei de floarea-soarelui au explodat, atingând 12 295 tone, de 2,6 ori mai mult față de sezonul precedent și aproape dublu față de sezonul 2022/2023. În paralel, exporturile de ulei s-au prăbușit dramatic, un semn al disfuncționalităților din industria locală de procesare.

Datele au fost prezentate într-o analiză detaliată realizată de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Agrocereale din Republica Moldova, care avertizează că această inversare a fluxurilor comerciale reflectă o slăbire periculoasă a capacității de procesare internă.

„În loc să exportăm ulei, așa cum am făcut în anii precedenți, am ajuns să exportăm semințe brute și să importăm produs finit, la prețuri mai mari. Este un model economic inversat, păgubos și nesustenabil”, a explicat Rija.

În timp ce exporturile de floarea-soarelui (ca materie primă) au atins un nivel record de peste 532 mii tone, exporturile de ulei de floarea-soarelui au scăzut dramatic la doar 18 120 tone — de zece ori mai puțin decât în 2022/2023 (188 328 tone) sau 2023/2024 (183 807 tone).

Astfel, în sezonul curent, importurile de ulei au ajuns să reprezinte 68% din volumul exportat, iar raportul export/import a coborât la doar 1,47, în comparație cu 27 în 2022/2023 și 39 în 2023/2024.

Numai în perioada ianuarie – aprilie 2025, Moldova a importat 5 602 tone de ulei, echivalent cu 62% din totalul importurilor pentru tot anul 2024. Mai mult, această cantitate depășește de peste 4 ori importurile din aceeași perioadă a anului trecut (1 387 tone).

Prețul mediu de import a crescut la 24,83 lei/kg, mai mare decât cel din 2024 (21,10 lei/kg) și chiar peste cel din 2023 (22,39 lei/kg). În același timp, uleiul moldovenesc s-a exportat cu un preț mediu de 23,3 lei/kg, adică mai ieftin decât uleiul importat.

O surpriză o constituie prezența companiei „FLOAREA SOARELUI” SA – principalul procesator intern – în topul importatorilor, cu 1 152 tone aduse din afară. Potrivit lui Iurie Rija, decizia a fost una strict economică, deoarece volumul disponibil intern nu mai permite o procesare eficientă.

„Importurile au fost o soluție de urgență pentru onorarea unor contracte comerciale, nu o strategie permanentă. Dar faptul că ajungem aici spune multe despre criza de materie primă”, avertizează expertul.
În clasamentul importatorilor urmează „MOLDRETAIL GROUP” SRL, cu 775 tone, și „COLVAS” SRL, cu 624 tone.

Din cele 5 602 tone de ulei importate în primele patru luni din 2025, aproape 85% (4 759 tone) au provenit din Ucraina, consolidând dependența Republicii Moldova de acest partener extern. În plus, importurile constau aproape exclusiv din ulei rafinat îmbuteliat, nu din materie semifinită.

Importurile de șrot de floarea-soarelui — produs secundar al procesării semințelor — au urmat o traiectorie similară. În primele patru luni din 2025 au fost importate 1 162 tone, cu 70% mai mult decât în tot anul 2024 (683 tone). Paradoxal, prețul de import al șrotului (4,35 lei/kg) este mai mic decât cel de export (5,22 lei/kg), un alt semnal al dezechilibrelor din industrie.

„Nu mai procesăm ceea ce producem, ci vindem materie primă și cumpărăm produs finit, la prețuri mai mari. În acest ritm, pierdem locuri de muncă, pierdem venituri fiscale și ne prăbușim competitivitatea”, concluzionează Iurie Rija.

Potrivit acestuia, reconfigurarea lanțului agroindustrial și investițiile în procesare internă ar trebui să devină priorități strategice naționale, altfel Moldova riscă să-și degradeze și mai mult balanța comercială și securitatea alimentară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.