Șoferii scapă (deocamdată)! Recean anunță că nu va crește taxa rutieră, în ciuda nevoilor uriașe de finanțare

Premierul Dorin Recean a declarat că taxa rutieră nu va fi majorată în 2025 sau 2026, chiar dacă drumarii estimează un necesar de 4-6 miliarde de lei anual pentru întreținerea minimă a rețelei rutiere din Republica Moldova.

Întrebat în cadrul conferinței de presă de la Guvern despre posibilitatea creșterii taxei rutiere pentru șoferi, Recean a recunoscut că fondurile disponibile, inclusiv cele 3,2 miliarde de lei alocate în 2025, sunt insuficiente pentru acoperirea nevoilor reale. Cu toate acestea, premierul a subliniat că Moldova va compensa acest deficit prin asistența financiară din partea Uniunii Europene, inclusiv prin planul de creștere economică.

„Pentru a suplimenta aceste fonduri, nu este nevoie și nu vom crește taxa rutieră. Vom continua să avem această asistență financiară din partea Uniunii Europene. În același timp, trebuie să eficientizăm și companiile care construiesc drumurile, să devină mai eficiente”, a spus Recean.

Această poziție vine în contextul în care, pe 14 mai, secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii, Nicole Mîndra, declara că întreținerea minimă a drumurilor din Republica Moldova necesită anual între 4 și 6 miliarde de lei. Mîndra sugera atunci că este inevitabil ca „banii să vină de undeva” și că taxa rutieră ar trebui, în mod firesc, să fie majorată pentru a asigura întreținerea decentă a rețelei.

„Vom fi rugați ca taxele rutiere actuale să fie treptat majorate până la un nivel care să permită întreținerea decentă a sectorului rutier”, declara Nicole Mîndra.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #taxa #majorare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să funcționeze pe deficit financiar, arată datele Băncii Naționale a Moldovei, care indică un necesar net de finanțare de 16,7 miliarde lei în trimestrul III 2025, nivel mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, dar în continuare ridicat și relevant pentru vulnerabilitatea economică. Acest indicator, considerat esențial pentru evaluarea „sănătății financiare” a unei economii, arată că țara consumă mai multe resurse decât generează, iar raportul față de PIB, de 16,4%, confirmă menținerea dezechilibrelor.

Principala sursă a acestui deficit vine din partea gospodăriilor populației, care au avut cea mai mare contribuție negativă, pe fondul retragerilor masive de bani din depozite și numerar, în valoare de peste 11,8 miliarde lei, dar și al creșterii împrumuturilor contractate, de circa 4 miliarde lei. Practic, populația a cheltuit și s-a împrumutat mai mult decât a economisit, accentuând presiunea asupra întregului sistem financiar.

În același timp, sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o evoluție opusă, cu o capacitate netă de finanțare, activele financiare ajungând la peste 4,5 miliarde lei, susținute în special de acumulări de numerar, depozite și investiții în titluri de datorie. Sectorul financiar a avut rolul principal în finanțarea economiei, cu împrumuturi nete de peste 6,4 miliarde lei, confirmând dependența puternică a economiei de sistemul bancar.

Datele relevă și o dinamică în relația cu exteriorul, unde s-au înregistrat ieșiri nete de valută, de peste 10 miliarde lei, determinate în mare parte de vânzările de valută ale populației, estimate la 13,6 miliarde lei, semnal care poate indica presiuni asupra lichidității și a stabilității cursului valutar.

În același timp, sectorul public a contribuit la necesarul de finanțare, însă într-o măsură mai redusă comparativ cu populația, ceea ce arată că dezechilibrele majore se formează la nivelul comportamentului de consum și economisire al gospodăriilor.