Moldova a fost doar o benzinărie de tranzit! Reexporturile de petrol s-au prăbușit cu 66%, iar profiturile au dispărut

Republica Moldova se confruntă cu o scădere reexporturilor de produse petroliere în 2024–2025, după un vârf istoric atins în anii precedenți. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, ceea ce părea a fi o ascensiune a Moldovei ca „jucător” în piața regională a carburanților s-a dovedit a fi o iluzie alimentată de circumstanțe excepționale generate de războiul din Ucraina.

În 2023, Moldova a înregistrat un record absolut în reexporturile de produse petroliere, cu o valoare totală de aproape 399 milioane de dolari – o sumă care a pus temporar sectorul în fruntea exporturilor moldovenești. Însă situația s-a prăbușit în 2024, când reexporturile au scăzut la doar 136 milioane de dolari, cu 66% mai puțin față de anul precedent.

„Moldova nu a devenit peste noapte un exportator de carburanți, ci a exploatat temporar o oportunitate regională, pe fondul războiului din Ucraina. Acum, odată cu stabilizarea rețelelor logistice, realitatea ne-a ajuns din urmă”, avertizează Rija.

Datele oficiale arată că motorina a fost cel mai afectat segment – exporturile s-au prăbușit la doar 26,2 milioane dolari în 2024. Benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a fost de doar 29,7 mii tone, cu prețurile în scădere continuă.

„Prețul mediu de reexport a scăzut de la 18,10 lei/kg în mai 2024 la doar 13,12 lei/kg în aprilie 2025 – o reducere de 26%. Marjele de profit s-au erodat vizibil, ajungând la doar 0,86 lei/kg în 2025, comparativ cu 1,41 lei/kg anul trecut. Aceasta a dus la o scădere a profitului brut estimat de la 170,5 milioane lei în 2024 la doar 25,4 milioane lei în primele patru luni din 2025”, explică Rija.

Piața reexporturilor a fost dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au acaparat peste trei sferturi din tranzacțiile cu benzină, confirmând o concentrare masivă a pieței în mâinile câtorva jucători.

România a fost principalul furnizor, asigurând 90% din benzina reexportată în 2024 și 93% în 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, aproape dispărute în 2025.

„Cazul reexporturilor de produse petroliere este o lecție importantă despre cum cifrele din comerțul extern pot crea o iluzie de creștere economică. Am fost doar un intermediar, un punct temporar pe o hartă logistică regională, nicidecum un hub durabil. Acum, Moldova trebuie să-și regândească strategiile economice și să evite capcana dependenței de conjuncturi externe”, avertizează economistul.

Rija subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză economică, ci o ajustare firească după un dezechilibru temporar, însă pierderea marjelor de profit și volatilitatea pieței ar trebui să determine guvernarea să ia măsuri pentru susținerea antreprenorilor locali, mai ales în fața competiției regionale tot mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.