Moldova a fost doar o benzinărie de tranzit! Reexporturile de petrol s-au prăbușit cu 66%, iar profiturile au dispărut

30 Mai 2025, 10:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mai 2025, 10:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu o scădere reexporturilor de produse petroliere în 2024–2025, după un vârf istoric atins în anii precedenți. Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, ceea ce părea a fi o ascensiune a Moldovei ca „jucător” în piața regională a carburanților s-a dovedit a fi o iluzie alimentată de circumstanțe excepționale generate de războiul din Ucraina.

În 2023, Moldova a înregistrat un record absolut în reexporturile de produse petroliere, cu o valoare totală de aproape 399 milioane de dolari – o sumă care a pus temporar sectorul în fruntea exporturilor moldovenești. Însă situația s-a prăbușit în 2024, când reexporturile au scăzut la doar 136 milioane de dolari, cu 66% mai puțin față de anul precedent.

„Moldova nu a devenit peste noapte un exportator de carburanți, ci a exploatat temporar o oportunitate regională, pe fondul războiului din Ucraina. Acum, odată cu stabilizarea rețelelor logistice, realitatea ne-a ajuns din urmă”, avertizează Rija.

Datele oficiale arată că motorina a fost cel mai afectat segment – exporturile s-au prăbușit la doar 26,2 milioane dolari în 2024. Benzina a rezistat mai bine, cu un volum de 110 milioane dolari, însă și aici tendința este descendentă: în primele patru luni din 2025, cantitatea reexportată a fost de doar 29,7 mii tone, cu prețurile în scădere continuă.

„Prețul mediu de reexport a scăzut de la 18,10 lei/kg în mai 2024 la doar 13,12 lei/kg în aprilie 2025 – o reducere de 26%. Marjele de profit s-au erodat vizibil, ajungând la doar 0,86 lei/kg în 2025, comparativ cu 1,41 lei/kg anul trecut. Aceasta a dus la o scădere a profitului brut estimat de la 170,5 milioane lei în 2024 la doar 25,4 milioane lei în primele patru luni din 2025”, explică Rija.

Piața reexporturilor a fost dominată de trei companii: „NAFTATRANS” S.R.L. (42,4% din total), „AVANTE” S.R.L. (22,5%) și „ENERGOIL” S.R.L. (12,3%). Acestea au acaparat peste trei sferturi din tranzacțiile cu benzină, confirmând o concentrare masivă a pieței în mâinile câtorva jucători.

România a fost principalul furnizor, asigurând 90% din benzina reexportată în 2024 și 93% în 2025. Grecia și Ungaria au avut livrări marginale, aproape dispărute în 2025.

„Cazul reexporturilor de produse petroliere este o lecție importantă despre cum cifrele din comerțul extern pot crea o iluzie de creștere economică. Am fost doar un intermediar, un punct temporar pe o hartă logistică regională, nicidecum un hub durabil. Acum, Moldova trebuie să-și regândească strategiile economice și să evite capcana dependenței de conjuncturi externe”, avertizează economistul.

Rija subliniază că această scădere a reexporturilor nu este un semnal de criză economică, ci o ajustare firească după un dezechilibru temporar, însă pierderea marjelor de profit și volatilitatea pieței ar trebui să determine guvernarea să ia măsuri pentru susținerea antreprenorilor locali, mai ales în fața competiției regionale tot mai acerbe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.