Moldova își pierde viitorul: Doar 20% din populație sunt copii, natalitatea în picaj

02 Iun. 2025, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2025, 13:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic alarmant, confirmat de cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor cu vârsta de 0-17 ani a fost de 494,1 mii, reprezentând doar 20,7% din populația totală.

În 2024, s-au născut 23,6 mii de copii, în scădere cu 2% față de anul precedent. Peste 19% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (22,8%) față de urban (14%). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu diferențe semnificative între rural (25,4 ani) și urban (28,7 ani).

În educația timpurie, la sfârșitul anului 2024 funcționau 1.469 de instituții, majoritatea în mediul rural (76,2%). Numărul copiilor înscriși a fost de 127,2 mii, în scădere cu 1,9% față de 2023, cu o reducere mai pronunțată în mediul rural. Deficitul de locuri în grădinițe rămâne critic: la 100 de locuri revin, în medie, 72 de copii, însă în Chișinău se înregistrează un maxim de 99 copii la 100 de locuri, iar în Leova minimul de 37 copii la 100 de locuri.

În învățământul primar și secundar general, la începutul anului școlar 2024/2025 erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Băieții predomină în școli, în timp ce fetele sunt mai numeroase în învățământul liceal, unde reprezintă 55,9%.

În 2024, au fost înregistrați 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, majoritatea integrați în școlile de masă.

În educația extrașcolară, au funcționat 119 școli de muzică și arte, 50 de centre de creație, 8 centre tehnice, 2 centre pentru tinerii turiști și 2 pentru tinerii naturaliști. Totuși, numărul bibliotecilor pentru copii a scăzut cu 6 unități, iar numărul de împrumuturi de cărți a scăzut cu 5,3%.

Pe partea de protecție socială, în 2024 au fost înregistrate 35,9 mii de indemnizații unice la naștere, în creștere cu 14,5% față de anul anterior. Indemnizația medie a fost de 20.000 lei. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a fost primită de 33,8 mii persoane, în scădere cu 13,2%. Pentru îngrijirea copilului până la 2 ani, indemnizația a fost acordată la 64,8 mii de persoane, cu o valoare medie de 1.000 lei.

Un alt semnal de alarmă este situația celor 7,9 mii de copii înregistrați în situații de risc la sfârșitul anului 2024, majoritatea provenind din mediul rural. 51,1% dintre aceștia sunt băieți, iar aproape 11,5% sunt copii cu vârsta sub 2 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII