Moldova își pierde viitorul: Doar 20% din populație sunt copii, natalitatea în picaj

Republica Moldova se confruntă cu un declin demografic alarmant, confirmat de cele mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2025, numărul copiilor cu vârsta de 0-17 ani a fost de 494,1 mii, reprezentând doar 20,7% din populația totală.

În 2024, s-au născut 23,6 mii de copii, în scădere cu 2% față de anul precedent. Peste 19% dintre copii s-au născut în afara căsătoriei, cu o pondere mai mare în mediul rural (22,8%) față de urban (14%). Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 26,8 ani, cu diferențe semnificative între rural (25,4 ani) și urban (28,7 ani).

În educația timpurie, la sfârșitul anului 2024 funcționau 1.469 de instituții, majoritatea în mediul rural (76,2%). Numărul copiilor înscriși a fost de 127,2 mii, în scădere cu 1,9% față de 2023, cu o reducere mai pronunțată în mediul rural. Deficitul de locuri în grădinițe rămâne critic: la 100 de locuri revin, în medie, 72 de copii, însă în Chișinău se înregistrează un maxim de 99 copii la 100 de locuri, iar în Leova minimul de 37 copii la 100 de locuri.

În învățământul primar și secundar general, la începutul anului școlar 2024/2025 erau înscriși 335,1 mii de elevi, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Băieții predomină în școli, în timp ce fetele sunt mai numeroase în învățământul liceal, unde reprezintă 55,9%.

În 2024, au fost înregistrați 11,8 mii de elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, majoritatea integrați în școlile de masă.

În educația extrașcolară, au funcționat 119 școli de muzică și arte, 50 de centre de creație, 8 centre tehnice, 2 centre pentru tinerii turiști și 2 pentru tinerii naturaliști. Totuși, numărul bibliotecilor pentru copii a scăzut cu 6 unități, iar numărul de împrumuturi de cărți a scăzut cu 5,3%.

Pe partea de protecție socială, în 2024 au fost înregistrate 35,9 mii de indemnizații unice la naștere, în creștere cu 14,5% față de anul anterior. Indemnizația medie a fost de 20.000 lei. Indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la 3 ani a fost primită de 33,8 mii persoane, în scădere cu 13,2%. Pentru îngrijirea copilului până la 2 ani, indemnizația a fost acordată la 64,8 mii de persoane, cu o valoare medie de 1.000 lei.

Un alt semnal de alarmă este situația celor 7,9 mii de copii înregistrați în situații de risc la sfârșitul anului 2024, majoritatea provenind din mediul rural. 51,1% dintre aceștia sunt băieți, iar aproape 11,5% sunt copii cu vârsta sub 2 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#picaj #natalitate #copii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.