Vicepreședinta Partidului „Respect Moldova”, despre programul „Ghilotina”: Vom susține relansarea unui mecanism similar

„Ghilotina” legislativă, mecanismul lansat în 2004, care a curățat mediul de afaceri de acte inutile și instituții de control excesive, ar trebui reluat. Declarația a fost făcută de Iulia Costin, vicepreședinta Partidului „Respect Moldova”, în cadrul emisiunii „Территория Свободы” de la RLIVE TV, unde a pledat pentru lansarea unei noi acțiuni de debirocratizare.

„Pentru ca economia Republicii Moldova să crească firesc și stabil, iar antreprenorii să poată investi, construi și crea locuri de muncă aici, acasă, statul trebuie să reducă și mai mult birocrația și să creeze reguli clare, funcționale și echitabile”, a menționat Iulia Costin, responsabilă în partid de domeniile economie, antreprenoriat și mediu de afaceri.

Vicepreședinta Partidului „Respect Moldova” a amintit de eficiența programului „Ghilotina”, lansat în 2004, la care a participat activ.

„În urma acestui program, la care am contribuit și eu, numărul instituțiilor de control a fost redus semnificativ, iar agenții economici au putut activa într-un mediu mai prietenos și predictibil. Partidul „Respect Moldova” consideră că este timpul pentru o nouă acțiune decisivă împotriva birocrației excesive. Echipa noastră va susține relansarea unui mecanism similar, cu participare echilibrată din partea statului și a sectorului privat, pentru a restabili încrederea și a stimula dezvoltarea economică”, a adăugat reprezentanta Partidului „Respect Moldova”.

Reprezentanta „Respect Moldova” a reiterat că formațiunea sa susține relansarea unui mecanism similar.

Partidul „Respect Moldova” consideră că este timpul pentru o nouă acțiune decisivă împotriva birocrației excesive. Echipa noastră va susține relansarea unui mecanism similar, cu participare echilibrată din partea statului și a sectorului privat, pentru a restabili încrederea și a stimula dezvoltarea economică. Un stat eficient este un stat care ascultă, înțelege și acționează cu respect față de antreprenori, dar și față de cetățenii de rând”, a punctat Iulia Costin, vicepreședinta Partidului „Respect Moldova”.

#Partidul Respect Moldova #program #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.