Benzina rusească nu mai trece granița: Exporturile s-au prăbușit cu 63%! Asia a închis robinetul

Exporturile maritime de benzină ale Federației Ruse au înregistrat o prăbușire dramatică în luna mai 2025, ajungând la doar 133.000 de tone – o scădere de 47% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 63% față de luna aprilie, potrivit datelor Centrului pentru Indici de Prețuri (CCI), consultate de publicația RBK.

Această contracție semnificativă este atribuită mai multor factori:

Oprirea totală a livrărilor către Asia, pe fondul unei conjuncturi nefavorabile de preț și a întăririi rublei. Doar în aprilie, Rusia exportase în Asia 156.000 de tone.
Lucrări de reparație prelungite la rafinăriile de petrol, în special la uzinele din Komsomolsk, Ufa și Volgograd, care au redus producția de benzină cu aproximativ 72.000 de tone.

Creșterea sezonieră a cererii interne, cauzată de perioada agricolă activă din Rusia.

În ciuda scăderii globale, Africa a devenit principala destinație pentru benzina rusească în mai, cu un volum de 90.000 de tone – o creștere de 90% față de anul trecut și de 17% față de aprilie. În primele cinci luni ale anului, exporturile către continentul african au totalizat 622.000 de tone (+3% anual). Pe locul doi s-a situat Brazilia, cu 41.000 de tone livrate în luna mai, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă din 2024.

Potrivit lui Vladimir Nikitin, expert al agenției de analiză „Siala”, în prezent Rusia exportă lunar doar între două și patru nave de benzină. El subliniază că, deși în primăvară rafinăriile nu au fost afectate de atacuri masive ale dronelor ucrainene, riscurile erau anticipate, astfel că Rusia ar putea dispune de stocuri excedentare care vor permite o reluare a exporturilor.

Benzina nu reprezintă un produs strategic pentru export în comparație cu motorina, precizează Serghei Frolov de la NEFT Research. Exporturile de benzină includ doar excedentul neutilizat pe piața internă sau volume care nu respectă standardele ecologice rusești (Clasa 5).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.