Conturile bancare nu vor mai fi un labirint: Moldovenii vor putea schimba banca fără stres și taxe ascunse

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat un proiect de lege menit să revoluționeze modul în care consumatorii accesează, utilizează și schimbă conturile de plăți în Republica Moldova. Inițiativa legislativă are drept obiectiv sporirea transparenței comisioanelor bancare, facilitarea schimbării conturilor și asigurarea accesului universal la conturi cu servicii de bază.

Proiectul vine în sprijinul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind aliniat la recomandările Comisiei Europene din raportul privind extinderea UE pentru 2024, precum și la acțiunile incluse în Programul național de aderare 2025–2029.

Proiectul propune standardizarea comisioanelor printr-o listă națională cu termeni clari și definiții uniforme. Fiecare consumator va primi: un document informativ despre comisioane, înainte de semnarea contractului și un raport anual gratuit privind toate comisioanele achitate și dobânzile acumulate.
Totodată, CNPF va lansa o platformă online de comparare a comisioanelor percepute de diverși furnizori de servicii de plată, pentru a facilita alegerea celei mai avantajoase opțiuni.

Pentru prima dată, legea va reglementa un mecanism simplificat și sigur de transfer al contului de plăți între bănci, în care noul furnizor de servicii se va ocupa de toate procedurile în locul consumatorului. Procesul va fi transparent, rapid și fără costuri ascunse. Instituțiile financiare vor fi obligate să coopereze și să răspundă pentru eventuale pierderi sau penalități nejustificate.

Toți cetățenii, inclusiv cei care nu aveau anterior acces la servicii bancare, vor putea deschide un cont de plăți cu servicii esențiale, fără discriminare. Aceste conturi vor permite operațiuni precum: primirea salariului sau a prestațiilor sociale, plata facturilor, retrageri și depuneri de numerar și plăți pentru bunuri și servicii.
Contul va fi oferit gratuit sau cu un comision minim, iar băncile vor fi obligate să informeze clar consumatorii despre acest drept.

Potrivit Global Findex Database 2021 al Băncii Mondiale, 64,3% dintre adulții din Republica Moldova dețineau un cont bancar în acel an – o creștere semnificativă față de 2017, dar încă sub media regională de 77,8% în Europa și Asia Centrală (excluzând țările cu venituri mari).

Proiectul de lege urmează să fie transmis Ministerului Finanțelor pentru consultări publice, iar ulterior va fi înaintat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comisioane #CNPF #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova