Conturile bancare nu vor mai fi un labirint: Moldovenii vor putea schimba banca fără stres și taxe ascunse

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat un proiect de lege menit să revoluționeze modul în care consumatorii accesează, utilizează și schimbă conturile de plăți în Republica Moldova. Inițiativa legislativă are drept obiectiv sporirea transparenței comisioanelor bancare, facilitarea schimbării conturilor și asigurarea accesului universal la conturi cu servicii de bază.

Proiectul vine în sprijinul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, fiind aliniat la recomandările Comisiei Europene din raportul privind extinderea UE pentru 2024, precum și la acțiunile incluse în Programul național de aderare 2025–2029.

Proiectul propune standardizarea comisioanelor printr-o listă națională cu termeni clari și definiții uniforme. Fiecare consumator va primi: un document informativ despre comisioane, înainte de semnarea contractului și un raport anual gratuit privind toate comisioanele achitate și dobânzile acumulate.
Totodată, CNPF va lansa o platformă online de comparare a comisioanelor percepute de diverși furnizori de servicii de plată, pentru a facilita alegerea celei mai avantajoase opțiuni.

Pentru prima dată, legea va reglementa un mecanism simplificat și sigur de transfer al contului de plăți între bănci, în care noul furnizor de servicii se va ocupa de toate procedurile în locul consumatorului. Procesul va fi transparent, rapid și fără costuri ascunse. Instituțiile financiare vor fi obligate să coopereze și să răspundă pentru eventuale pierderi sau penalități nejustificate.

Toți cetățenii, inclusiv cei care nu aveau anterior acces la servicii bancare, vor putea deschide un cont de plăți cu servicii esențiale, fără discriminare. Aceste conturi vor permite operațiuni precum: primirea salariului sau a prestațiilor sociale, plata facturilor, retrageri și depuneri de numerar și plăți pentru bunuri și servicii.
Contul va fi oferit gratuit sau cu un comision minim, iar băncile vor fi obligate să informeze clar consumatorii despre acest drept.

Potrivit Global Findex Database 2021 al Băncii Mondiale, 64,3% dintre adulții din Republica Moldova dețineau un cont bancar în acel an – o creștere semnificativă față de 2017, dar încă sub media regională de 77,8% în Europa și Asia Centrală (excluzând țările cu venituri mari).

Proiectul de lege urmează să fie transmis Ministerului Finanțelor pentru consultări publice, iar ulterior va fi înaintat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comisioane #CNPF #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Economiei a publicat lista beneficiarilor ajutorului de stat, valabilă la data de 31 decembrie 2025, care arată că 20 de întreprinderi din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar pentru realizarea unor investiții și crearea de noi locuri de muncă. Datele oficiale indică faptul că proiectele aprobate prevăd crearea a 1.191 de locuri de muncă și investiții totale estimate la peste 2,007 miliarde de lei, din care aproximativ 1,836 miliarde de lei reprezintă costuri eligibile.

Valoarea maximă a ajutorului de stat aprobat se ridică la circa 1,03 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sprijinului, aproximativ 771,7 milioane de lei, este acordată sub formă de scutiri fiscale, în timp ce granturile directe însumează circa 257,2 milioane de lei. Intensitatea ajutorului variază între 50% și 75%, în funcție de domeniul de activitate și tipul investiției.

Cele mai mari proiecte vizează industria alimentară, prelucrarea cărnii, fabricarea articolelor din beton, ambalaje, mobilier și echipamente electrotehnice. Printre beneficiarii cu cele mai mari investiții se numără FoodRetail SRL, cu investiții preconizate de peste 315 milioane de lei și 319 locuri de muncă noi, SC „NOUNCONS” SRL, cu investiții de peste 312 milioane de lei și 160 de angajări planificate, FPC ROGOB SRL, cu aproape 249 milioane de lei investiții, precum și compania „Fruja” AXD, cu proiecte de peste 218 milioane de lei.

Datele arată că statul mizează în principal pe facilități fiscale, nu pe plăți directe din buget, ceea ce reduce impactul imediat asupra finanțelor publice, dar generează angajamente pe termen mediu și lung. Autoritățile susțin că schema de ajutor de stat este orientată spre stimularea investițiilor productive, modernizarea capacităților industriale și crearea de locuri de muncă stabile, într-un context economic marcat de presiuni asupra pieței muncii și necesitatea relansării activității industriale.