Ipocrizie energetică: bănci din UE susțin comerțul cu gaz rusesc, în ciuda sancțiunilor

Mai multe bănci europene care încă dețin sucursale în Rusia, printre care Raiffeisen Bank International, contribuie în mod activ la menținerea fluxurilor comerciale de gaze naturale rusești către Europa, în pofida sancțiunilor impuse Gazprombank de către SUA, relatează Bloomberg, citând surse familiare cu situația.

După ce Trezoreria SUA a interzis în noiembrie 2023 utilizarea Gazprombank pentru tranzacții internaționale, state precum Turcia și Slovacia au început să apeleze la servicii financiare alternative — în special prin Raiffeisen, care operează o filială activă în Rusia. Plățile sunt procesate fie prin aceste subsidiare occidentale, fie prin bănci rusești de dimensiuni mici, care nu se află pe lista entităților sancționate.

Conform surselor din cadrul Gazprom, citate de Bloomberg, această adaptare a sistemului de plată permite clienților să respecte noile cerințe introduse de Kremlin, care în urma sancțiunilor a cerut ca toate plățile pentru gaz să fie realizate prin bănci locale din Rusia.

Printre băncile occidentale care continuă să opereze în Rusia, deși la o scară redusă, se numără Raiffeisen, OTP Bank (Ungaria) și UniCredit (Italia). Între timp, autoritățile ruse au blocat ieșirea multor companii străine din țară, cerând reduceri substanțiale la vânzarea activelor și impunând un „impozit de ieșire”.

Chiar dacă implicarea acestor bănci nu încalcă formal regimul de sancțiuni, oficialii americani consideră că restricționarea accesului la Gazprombank a forțat o reconfigurare utilă a traseelor financiare. Gazprom și comerțul cu gaze nu sunt, în mod direct, supuse sancțiunilor occidentale, tocmai pentru a evita un colaps complet al aprovizionării energetice în Europa.

Raiffeisen și OTP au refuzat să comenteze relațiile cu clienții individuali, dar au afirmat că respectă toate reglementările internaționale, inclusiv sancțiunile. Nici UniCredit, Gazprombank, Gazprom sau SPP – compania energetică națională slovacă (care plătește gazele prin Raiffeisen) nu au oferit declarații oficiale.

Austria și Italia, pe de altă parte, au încetat deja să mai primească gaze rusești prin conducte, în urma expirării contractelor de tranzit cu Ucraina și a litigiilor legale dintre OMV AG și furnizorii ruși.

Potrivit unui oficial UniCredit, „plățile continuă pentru că multe companii din Germania, Italia și Franța încă operează în Rusia.”

„Să recunoaștem un adevăr incomod: încă mai cumpărăm energie și materii prime din Rusia. Iar asta este permis”, a declarat CEO-ul UniCredit, Andrea Orcel, în cadrul unei conferințe recente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#achitări #gaz #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea vârstei medii a alegătorilor din Republica Moldova aduce o prezență mai stabilă și mai ridicată la urne, însă acest lucru se datorează în principal electoratului vârstnic, în timp ce tinerii rămân slab reprezentați, cu o implicare ceva mai activă în diaspora decât în țară. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit acestuia, la alegerile prezidențiale din 2024 au votat în total 54,4% dintre alegători în primul tur și 59,1% în turul doi. Prezența a fost mai ridicată pe malul drept al Nistrului (68,2% și respectiv 70,2%) și foarte redusă în stânga Nistrului (8,8% și 14,3%). Diaspora a avut o participare mai modestă, dar în creștere: 25,2% în primul tur și 34,5% în turul doi. În Chișinău, prezența a fost de 66% și respectiv 69,3%.

La capitolul vârstă, diferențele sunt semnificative. Tinerii între 18 și 25 de ani au participat la vot în proporție de 41,3% în primul tur și 46,2% în al doilea, cifre sub media națională. În schimb, persoanele de peste 65 de ani au avut o prezență covârșitoare: 79,7% și 83,5% la cele două tururi. „Cei mai activi alegători sunt cei între 66 și 75 de ani – nouă din zece au mers la vot la alegerile prezidențiale”, a subliniat Ioniță.

Expertul remarcă faptul că în țară și în stânga Nistrului diferența între participarea tinerilor și a vârstnicilor este uriașă, pe când în diasporă aproape că dispare – toate categoriile de vârstă votează la nivel similar. La Chișinău însă, unde locuiește cea mai mare parte a tinerilor, prezența acestora este surprinzător de scăzută.

„Nemobilizarea tinerilor poate crea probleme pentru partidele care sunt percepute drept reprezentanți ai acestei generații, dar care în ziua votării rămân fără susținători activi la urne”, a avertizat Veaceslav Ioniță.