6,1 miliarde USD deficit! Cea mai mare gaură economică din istoria Moldovei

Economistul Veaceslav Ioniță avertizează asupra unei crize economice profunde, după ce deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova a atins în luna aprilie 2025 un nou record istoric, depășind 6,1 miliarde de dolari în valoare anuală. Este cel mai grav dezechilibru comercial din istoria economică a țării, iar Ioniță afirmă că „această bornă negativă ar trebui să pună în alertă toți factorii decizionali”.

Datele prezentate în analiza expertului arată că exporturile moldovenești sunt în scădere continuă de 14 luni, coborând de la un vârf de 4,3 miliarde USD în 2022 la doar 3,4 miliarde USD în aprilie 2025. Potrivit lui Ioniță, scăderea este profundă și sistemică, afectând toate sectoarele-cheie ale economiei:

Agricultura a suferit pierderi masive, în special la fructe și legume, iar singura excepție – floarea-soarelui – este exportată ca materie primă, fără valoare adăugată.
Industria alimentară, în special exporturile de ulei din floarea-soarelui, cândva un punct forte al economiei, s-a prăbușit.
Reexporturile spre Ucraina, stimulate artificial de război (produse petroliere etc.), au dispărut treptat.
Industria automotive este în declin accentuat, pe fondul problemelor din industria europeană.

În paralel, importurile cresc constant, atingând în aprilie 2025 valoarea de 9,54 miliarde USD. Ioniță avertizează că, în ritmul actual, Republica Moldova va depăși pentru prima dată în istorie pragul de 10 miliarde USD la importuri în lunile următoare.

Analiza economistului scoate în evidență un model economic dezechilibrat, în care banii proveniți din remitențe, ajutoare sociale și granturi externe nu sunt direcționați spre investiții sau producție, ci alimentează consumul de produse de import.

„Economia Moldovei nu generează valoare internă, ci doar redistribuie resurse externe către consum”, subliniază Ioniță. Lipsa unor politici industriale și comerciale coerente face ca fiecare leu suplimentar să se transforme în deficit comercial, nu în dezvoltare locală.

Fără reforme urgente, Moldova riscă să continue pe o traiectorie periculoasă, marcată de:

scăderea exporturilor,
creșterea necontrolată a importurilor,
și accentuarea deficitului comercial.

„Suntem într-o spirală negativă. Dacă nu schimbăm urgent modelul economic, vom rămâne o economie de consum subvenționată din exterior, incapabilă să genereze dezvoltare sustenabilă”, avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.