Autostrada energetică a Moldovei prinde contur! Guvernul dă undă verde liniei electrice Strășeni–Gutinaș

Ministerul Energiei a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care solicită instituirea unei Comisii de cercetare prealabilă pentru declararea utilității publice de interes național a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Strășeni – Gutinaș și a modernizării stației electrice Strășeni 330 kV. Documentul, prezentat în Nota de fundamentare, arată că linia – cu o lungime estimată de 70 km pe teritoriul Republicii Moldova – este considerată „investiție strategică”, menită să crească stabilitatea sistemului electroenergetic, să diversifice sursele de import și să faciliteze integrarea pe piața energetică europeană ENTSO-E.

Potrivit proiectului, traseul LEA va traversa 25 de localități din raioanele Strășeni, Călărași, Nisporeni și Hâncești, fiind ales în urma unei analize care a urmărit evitarea zonelor dens populate și reducerea impactului social și asupra mediului. Comisia propusă va include reprezentanți ai ministerelor de resort, ai Agenției pentru Reglementare în Energetică și ai autorităților locale afectate, iar misiunea ei este să verifice existența elementelor justificative ale interesului național și să elaboreze procesul-verbal care va sta la baza declarării utilității publice.

Proiectul figurează deja pe platforma particip.gov.md pentru consultare publică și nu necesită alocări bugetare imediate. Finanțarea liniei Strășeni – Gutinaș fusese inițial inclusă într-un Memorandum de înțelegere cu USAID, însă suspendarea programului a obligat autoritățile să caute noi surse, inclusiv prin Planul de creștere al Consiliului Europei și prin apelurile PCI/PMI ale Uniunii Europene.

Ministerul Energiei argumentează că realizarea interconexiunii va majora capacitatea comercială de transfer de energie, va stimula investițiile și va facilita integrarea energiilor regenerabile în rețea, consolidând securitatea energetică a țării pe termen lung. Comisia va fi constituită imediat după publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, aceasta fiind „etapă cheie” înaintea studiului de fezabilitate și a exproprierilor necesare pentru demararea lucrărilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enegie #gutinas #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiza stabilității macroprudențiale publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru trimestrul I 2025 indică un risc de contagiune directă foarte redus în interiorul sistemului bancar local, de vreme ce expunerile interbancare autohtone însumează doar 1,5 milioane MDL, adică 0,01 % din plasările nete totale. Testele de stres simulate pe acest canal n-au generat situații de potențială insolvabilitate; indicele de contagiune internă rămâne la cote „infime”, între 0,003 și 0,004.

În schimb, expunerea externă a băncilor moldovenești se amplifică: plasările brute în instituții din afara țării au ajuns la 13,1 miliarde MDL (7,6 % din activele sectorului), cu aproape 17 % mai mult față de trimestrul precedent. Circa 90 % din aceste fonduri sunt concentrate în bănci din Germania, Franța, Italia, Spania și Austria, jurisdicții cu rating investițional ridicat.

BNM subliniază că simularea unui „șoc simultan” – neîncasarea plasamentelor la primele trei contrapartide străine – ar coborî rata fondurilor proprii sub pragul minim de 10 % pentru patru bănci comerciale din Moldova, relevând vulnerabilitatea la riscuri externe, deși probabilitatea unui asemenea scenariu rămâne redusă datorită calității ratingului acestor bănci.

La rândul lor, pasivele externe ale băncilor (linii de credit atrase) totalizează 1,08 miliarde MDL, predominant de la instituții de dezvoltare precum BEI, BERD și CEB, dar și de la BCR România, Alfa-Bank Rusia și Intesa Sanpaolo Italia. Aceste datorii reprezintă doar 0,6 % din active, ceea ce menține poziția net creditoare a sectorului față de contrapartidele externe – un amortizor de risc suplimentar, notează BNM.

Pentru a evalua impactul unui șoc la nivel de țară, BNM a testat și nerambursarea simultană a tuturor plasamentelor într-o singură jurisdicție cu rating înalt; rezultatul ar pune sub presiune trei bănci, care ar coborî sub pragul minim de capital. Totuși, banca centrală precizează că probabilitatea unui astfel de eveniment este scăzută, întrucât plasamentele sunt concentrate în economii dezvoltate.

Concluzia BNM este clară: contagiunea internă nu este o amenințare, iar diversificarea plasamentelor către bănci străine cu rating bun reduce riscul de contrapartidă – însă expunerea externă tot mai mare face ca eventuala materializare a unui șoc global să lovească direct patru bănci moldovenești, motiv pentru care autoritatea va continua monitorizarea scenariilor de stres și va menține cerințe stricte de capital.