Test de română pentru cetățenie: Parlamentul vrea reguli mai dure pentru noii moldoveni

Parlamentul Republicii Moldova se pregătește să modifice substanțial legislația privind cetățenia, în încercarea de a elimina lacunele legale, a preveni fraudele și a aduce procedurile în linie cu standardele europene. Proiectul noii legi privind cetățenia Republicii Moldova a fost examinat în cadrul ședinței comune a Comisiei juridice, numiri și imunități și a Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.

Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea condiției obligatorii de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției de către persoanele care solicită cetățenia moldovenească. Inițiativa are ca scop consolidarea integrării civice și culturale a noilor cetățeni și protejarea valorilor constituționale.

Potrivit proiectului, cetățenia va putea fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă, curatelă, redobândire sau naturalizare. Totodată, vor fi unificate procedurile de dobândire a cetățeniei pentru a elimina discriminările și a asigura egalitate între solicitanți, cu o delimitare clară în funcție de vârstă.

Pentru a combate tentativele de fraudă, noul proiect prevede un mecanism strict de verificare a documentelor, care va include analiza istoricului de călătorii internaționale, a antecedentelor financiare, a stării de sănătate și a integrității solicitantului. În ultimii ani, autoritățile au identificat circa 100 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei.

Cererea de dobândire a cetățeniei va putea fi depusă doar personal, fiind eliminată posibilitatea utilizării procurilor sau a intermediarilor. De asemenea, legea va prevedea respingerea cererilor din motive tehnice și refuzul în cazul în care persoanele nu întrunesc criteriile legale sau se află sub sancțiuni internaționale.

Proiectul este elaborat de un grup de deputați ai fracțiunii PAS și urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului. Autorii subliniază că modificările sunt esențiale în contextul migrației, al fenomenului cetățeniei multiple și al angajamentelor Republicii Moldova privind integrarea europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #reguli #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.