Gazprom, sufocat de propriul gaz! 60 de miliarde m³ zac nevândute

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața bursieră din Coreea de Sud a fost impulsionată în această lună de un val de entuziasm al investitorilor pentru active digitale, după ce noul președinte Lee Jae-myung a promis autorizarea criptomonedelor susținute de moneda națională (won), relatează duminică Financial Times.

Acțiunile companiilor implicate în proiectul monedei digitale a Băncii Coreei, precum Kakao Pay și LG CNS, au înregistrat creșteri spectaculoase. Titlurile Kakao Pay s-au dublat în această lună, iar LG CNS a urcat cu aproape 70%, înainte de o corecție ușoară cauzată de vânzări de profit.

Pe piața Kosdaq, acțiunile firmei fintech de securitate Aton au crescut cu 80%, iar producătorul de jocuri mobile ME2ON și-a triplat valoarea, compania lansând recent o monedă virtuală pentru jocuri de cazino.

Această efervescență a investitorilor retail, în anticiparea emiterii monedelor digitale bazate pe won și a politicilor favorabile din partea noului guvern, a propulsat indicele Kospi cu aproape 30% în acest an, până la un maxim al ultimilor patru ani. Coreea de Sud a devenit astfel cea mai performantă piață din Asia în prima jumătate a anului.

În același timp, investitorii au crescut nivelul de îndatorare pentru a specula creșterea pieței, împrumuturile pe marjă ajungând la 20,5 trilioane woni (aproximativ 15 miliarde dolari).

Deși guvernul încă nu a anunțat detalii precise privind politica criptomonedelor, numirea lui Kim Yong-beom, un susținător al activelor digitale, ca principal consilier politic și propunerea unei legi parlamentare ce permite companiilor cu capital minim de 500 milioane woni să emită monede virtuale au alimentat optimismul.

Experții avertizează însă că această legislație ar putea duce la riscuri sistemice din cauza potențialului intrării pe piață a unor jucători subcapitalizați. În plus, unele acțiuni au devenit supraevaluate, iar investitorii sunt sfătuiți să fie prudenți în contextul volatilității ridicate.