Statul se împrumută, generațiile viitoare plătesc! Datoria externă a sărit de 10,5 miliarde de dolari

Datoria externă brută a Republicii Moldova a crescut cu 3 %, până la 10,52 miliarde USD, în primul trimestru al anului 2025, pe fondul avansului îndatorării sectorului privat (+270,8 milioane USD) și al unei creșteri moderate a datoriei publice (+33 milioane USD). Raportul datorie externă/PIB s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale față de sfârșitul lui 2024, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Datoria pe termen lung rămâne dominantă (74,9 % din total), urcând cu 1,1 % față de finele anului trecut. Împrumuturile scadente în următoarele 12 luni indică o scadență medie implicită de 7,1 ani, semn al creșterii plăților de serviciu ale datoriei și al temperării accesului la noi împrumuturi. Datoria pe termen scurt (25,1 % din total) a urcat cu 8,9 %, reflectând presiuni suplimentare de refinanțare.

Datoria publică externă s-a cifrat la 4,34 miliarde USD (41,3 % din total), aproape integral pe termen lung. În structura pe scadență reziduală, 391 milioane USD din împrumuturile pe termen lung ajung la maturitate în următoarele 12 luni, administrația publică concentrând 97 % din aceste obligații.

Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu 31,7 % din portofoliu (1,38 miliarde USD), urmat de Grupul Băncii Mondiale (25,7 %) și de Banca Europeană pentru Investiții (10,7 %). Împrumuturile, alocările de DST și titlurile de datorie însumează 7,35 miliarde USD (69,9 % din datoria externă), în ușoară creștere față de sfârșitul lui 2024, ponderea covârșitoare aparținând datoriilor de stat directe față de organisme financiare internaționale și guverne străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursări #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.