Apocalipsa imobiliară în Chișinău! Prețurile au explodat cu peste 60% în doi ani, iar tranzacțiile au scăzut cu 65%

Piața imobiliară din capitală continuă declinul și amrchează al doilea trimestru consecutiv de scădere accentuată a tranzacțiilor de vânzare-cumpărare, arată analiza expertului imobiliar Victor Cernomorcenco de la Acces Imobil. Potrivit datelor oficiale ale Agenției Servicii Publice (Cadastru), în trimestrul II al anului 2025 au fost înregistrate doar 1.176 de apartamente vândute în Chișinău și suburbii – cu 65% mai puțin față de aceeași perioadă din 2024.

Declinul este atribuit în principal creșterii accelerate a prețurilor locuințelor, dar și noilor reglementări privind justificarea provenienței fondurilor și obligativitatea plății prin transfer bancar. „Mulți cumpărători pur și simplu nu-și mai permit o locuință în condițiile actuale. Prețurile au depășit nu doar pragul psihologic, ci și veniturile reale ale populației”, afirmă Cernomorcenco.

În primele 6 luni ale anului curent, au fost vândute 4.060 de apartamente în Chișinău – o scădere de 45% față de aceeași perioadă din 2024. Conform Indicelui Imobiliar Acces Imobil, în mai puțin de doi ani, prețul mediu al apartamentelor a crescut cu peste 60%: de la 1.070 euro/m² în 2023, la 1.720 euro/m² în primul semestru din 2025.

Dacă în 2024 programul „Prima Casă Plus” a reușit temporar să stimuleze cererea, în 2025 efectul a fost anulat de scumpiri continue. „Piața este într-un proces de corecție. Doar cei mai motivați cumpărători au rămas activi. În rest, se observă o stagnare generalizată”, concluzionează expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #preturi #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a venit cu precizări privind proiectul de modificare a Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, aflat în proces de examinare parlamentară. Potrivit acestuia, propunerea promovată de Guvern a fost discutată anterior cu experții FMI, iar scopul principal este consolidarea independenței instituției și întărirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere al BNM.

Marian a amintit că necesitatea unor ajustări legislative a devenit evidentă după audierile publice din Parlament cu fostul guvernator Octavian Armașu, când au ieșit la iveală probleme privind activitatea de supraveghere a Băncii Naționale. „Atunci a reieșit necesitatea de a întări rolul Consiliului de supraveghere”, a spus el, menționând că proiectul actual răspunde acestei recomandări.

Totuși, președintele comisiei a atras atenția că una dintre prevederi — care introduce un rol pentru Președintele Republicii Moldova în procesul de demitere a guvernatorului BNM — este una sensibilă și necesită o analiză aprofundată. „Pe de o parte, înțeleg ideea, care ar contribui la independența BNM. Pe de altă parte, într-un scenariu pur ipotetic, implicarea a două instituții ar putea bloca activitatea Băncii Naționale”, a declarat Marian.

Acesta a făcut referire și la modelul continental, unde se consideră că instituția care numește o persoană într-o funcție publică ar trebui să fie și cea responsabilă de eventuala demitere. „În cazul nostru, Parlamentul numește guvernatorul, iar proiectul introduce și rolul Președintelui. Trebuie să analizăm acest aspect suplimentar”, a declarat el.

Marian a subliniat însă că restul prevederilor proiectului — cele care țin de extinderea criteriilor de eligibilitate, de întărirea atribuțiilor Consiliului de supraveghere și de clarificarea procedurilor interne — sunt binevenite și sunt susținute de comisie.