Șobolanii fug, MGRES crapă, valută nu mai e: Transnistria în pragul imploziei

11 Iul. 2025, 08:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Iul. 2025, 08:38 // Actual //  Ursu Victor

Regiunea transnistreană a intrat în „faza agoniei”, avertizează Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit acestuia, așa-zisa republică nerecunoscută se confruntă cu o criză economică profundă, marcată de întârzieri masive la plata salariilor, penurie valutară și colaps iminent al sistemului energetic.

Slusari susține că pe piața valutară fără numerar deja se resimt blocaje, în condițiile în care holdingul Șherif – coloana vertebrală a economiei regiunii – importă tot mai puține produse și refuză să mai schimbe valută stabilă în ruble transnistrene. Populația se aprovizionează masiv de pe malul drept al Nistrului, iar în maximum două săptămâni s-ar putea atesta și lipsa de valută în numerar.

În paralel, Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), controlată de structuri apropiate Moscovei, funcționează în pierdere de mai bine de jumătate de an, după ce Chișinăul a stopat achizițiile de energie electrică. Tarifele interne nu acoperă nici pe departe costurile de producere, iar promisiunile autorităților separatiste de a compensa diferențele din buget sunt considerate de Slusari „utopice”.

„Recent, o persoană foarte importantă din anturajul lui Gușan, care controla operațiunile bancare ale holdingului Șherif, a fugit din regiune. Șobolanii părăsesc corabia care se scufundă”, scrie Slusari, care anunță că urmează o ședință de criză a așa-zisului Consiliu de Securitate din Tiraspol, unde se va decide soarta regiunii.

Membrul Consiliului Energocom consideră că, în lipsa unui ajutor extern până la 1 septembrie, regiunea va intra într-un colaps financiar total. El subliniază că autoritățile de la Chișinău trebuie să fie extrem de vigilente, întrucât descompunerea enclavei poate fi exploatată de Rusia pentru a destabiliza Republica Moldova atât pe plan social-economic, cât și politic sau militar.

„Declarațiile recente ale așa-zisului MGB nu sunt întâmplătoare”, conchide Slusari, sugerând că o escaladare regizată ar putea fi iminentă.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.