Crypto-boy în Parlament! A câștigat din monedele virtuale, dar a interzis platformele

Sunt familiarizat cu domeniul activelor virtuale și că am obținut câștiguri din tranzacționarea criptomonedelor înainte de a intra în funcția publică. Am început să mă interesez de fenomen în 2017, în contextul exploziei Bitcoin de la 1.000 la aproape 20.000 de dolari, a declrat deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Dorian Istratii, într-un interviu pentru NewsMaker.md.

„Aveam atunci un pic de timp liber și m-am documentat minuțios, am urmat cursuri de trading, am făcut tranzacții. De când sunt în serviciu public, nu m-am mai ocupat de trading. Dețin niște bănuți în criptomonede. Cunosc acest sector”, a afirmat Istratii.

Parlamentarul a precizat că legislația actuală nu interzice cetățenilor să cumpere sau să vândă criptomonede în limita a 50.000 de lei, însă serviciile de intermediere au fost restricționate din motive de securitate. „Nu am interzis oamenilor să cumpere sau să vândă, dar am interzis serviciile crypto pentru că, la acel moment, exista un risc real privind finanțarea ilegală a partidelor politice”, a explicat deputatul.

Istratii a menționat că în anul 2026 se preconizează finalizarea procesului de racordare a legislației moldovenești la standardele europene privind reglementarea pieței criptoactivelor.

Deși în ultimele declarații de avere și interese nu figurează active virtuale, în documentele pentru anii 2018–2021 sunt menționate venituri modeste din trading, în valoare totală de 1.531,56 dolari: 76,41 dolari în 2018, 806,87 dolari în 2019, 224,77 dolari în 2020 și 423,51 dolari în 2021, notează CryptoDigest.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#istratii. crypto #Monede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea Superioară Regională din Frankfurt pe Main a deschis o procedură care ar putea duce la confiscarea a peste 720 de milioane de euro din conturile unei bănci rusești, relatează publicația germană Die Zeit. Suma ar putea fi pierdută în urma suspiciunilor de încălcare a sancțiunilor europene impuse Rusiei după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Potrivit sursei, inițiativa aparține Procuraturii Federale a Germaniei, care a cerut instanței declanșarea procedurii pe baza suspiciunii că au existat încercări de a eluda interdicția de folosire a fondurilor înghețate. Banca în cauză – al cărei nume nu a fost dezvăluit – a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene în iunie 2022, pierzând astfel dreptul de a dispune de activele sale aflate în băncile europene.

După înghețarea conturilor, funcționari ai instituției financiare ruse ar fi încercat să transfere peste 720 de milioane de euro dintr-un cont al băncii aflate la Frankfurt, potrivit Ministerului Justiției din landul Hessa. Transferul a fost însă blocat de banca europeană care administra contul.

Dacă suspiciunile se confirmă, instanța germană ar putea decide confiscarea definitivă a sumei, în baza legislației privind încălcarea regimului de sancțiuni.

Până la începutul războiului din Ucraina, mai multe bănci ruse aveau reprezentanțe în Germania, inclusiv Sberbank, care opera la Frankfurt și deservea clienți corporativi din mai multe state europene. În noiembrie 2024, Banca Centrală a Rusiei a eliminat de pe site toate informațiile referitoare la filialele sale externe.