Cumătrul lui Andrei Spînu vrea banii înapoi. Iurie Gorea cere în instanță restituirea celor 40.000 de dolari

16 Iul. 2025, 11:28
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
16 Iul. 2025, 11:28 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Iurie Gorea, fostul șef al Biroului Vamal Centru și cumătrul ex-ministrului Infrastructurii Andrei Spînu, aflat în vizorul procurorilor într-un dosar de corupere pasivă, a acționat în judecată Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), solicitând restituirea unei părți din suma de circa 1,1 milioane de lei ridicată de anchetatori în timpul perchezițiilor. Mai exact, Gorea cere înapoi cel puțin 40.000 de dolari, despre care susține că ar reprezenta economiile familiei sale. Dosarul este examinat la Judecătoria Chișinău, după ce cererea a fost depusă pe 8 iulie, scrie anticorupție.md.

Cazul are legătură cu un amplu dosar de corupție în vamă, în care Gorea și un broker vamal au fost reținuți luna trecută. Potrivit informațiilor oferite de Centrul Național Anticorupție (CNA), cei doi ar fi primit, în mai multe tranșe, sume ce depășesc 40.000 de dolari pentru a facilita trecerea mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, cu destinație finală în regiunea transnistreană.

Pe 25 iunie, un complice apropiat al lui Gorea, considerat intermediar în schema de colectare a mitei, a fost reținut de procurorii din Bălți și ofițerii CNA. Suspectul este cercetat penal pentru complicitate la corupere pasivă în circumstanțe agravante, iar în această dimineață au avut loc noi percheziții la domiciliul și în alte locații asociate acestuia.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au ridicat mai multe telefoane mobile și suma totală de aproximativ 1,1 milioane de lei, considerată parte a beneficiilor ilicite obținute de suspecți. Gorea susține însă că o parte dintre acești bani sunt legitimi și aparțin familiei sale.

Dosarul deschis de procurori scoate la iveală o presupusă rețea de corupție la nivel vamal, implicând funcționari și intermediari care ar fi favorizat, contra cost, operațiuni comerciale spre regiunea transnistreană. Ancheta este în desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.