Scad puternic, într-o singură lună, depozitele noi în lei

18 Iul. 2025, 18:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Iul. 2025, 18:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În luna iunie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen de către băncile comerciale din Republica Moldova a scăzut la 3,45 miliarde lei, în descreștere cu 15,2% față de luna mai, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Depozitele atrase în moneda națională au înregistrat o pondere de 73,5 la sută și au însumat 2 530,5 milioane lei, fiind în descreștere cu 20,7 la sută față de luna precedentă. Depozitele atrase în valută au totalizat 914,5 milioane lei, înregistrând o creștere cu 4,6 la sută față de luna precedentă.

Cea mai mare parte a depozitelor, 73,5%, a fost constituită în monedă națională, însumând 2,53 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 4,6% față de luna precedentă, atingând nivelul de 914,5 milioane lei.

Rata medie nominală la depozitele în lei a continuat trendul descendent, diminuându-se cu 0,51 puncte procentuale, până la 4,66%. În contrast, rata medie la depozitele în valută a crescut ușor, cu 0,12 puncte procentuale, ajungând la 1,47%.

Cele mai populare categorii de maturitate rămân cele cu termene de 2 până la 5 ani (53,5% din total) și 6 până la 12 luni (21,5%).

Depozitele atrase de la populație s-au cifrat la 2,6 miliarde lei, în scădere cu 15,1% față de mai. Chiar și așa, comparativ cu iunie 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice s-au majorat cu 66,3%, iar cele în valută – cu 12,3%. Rata medie oferită persoanelor fizice pentru depozitele în lei a fost de 5,13%, în scădere ușoară, iar pentru cele în valută – 1,35%, în creștere.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională au totalizat 665,8 milioane lei, în scădere cu 18,8% față de luna precedentă, în timp ce cele în valută au crescut ușor, cu 1%, ajungând la 166,3 milioane lei. Comparativ cu aceeași lună din 2024, depozitele companiilor în lei s-au dublat, iar cele în valută au crescut cu 22,6%.

Dobânda medie pentru depozitele în lei atrase de la persoane juridice s-a diminuat cu 1,51 puncte procentuale, până la 3,38%, iar pentru cele în valută a crescut la 2,01%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.