Scad puternic, într-o singură lună, depozitele noi în lei

În luna iunie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen de către băncile comerciale din Republica Moldova a scăzut la 3,45 miliarde lei, în descreștere cu 15,2% față de luna mai, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Depozitele atrase în moneda națională au înregistrat o pondere de 73,5 la sută și au însumat 2 530,5 milioane lei, fiind în descreștere cu 20,7 la sută față de luna precedentă. Depozitele atrase în valută au totalizat 914,5 milioane lei, înregistrând o creștere cu 4,6 la sută față de luna precedentă.

Cea mai mare parte a depozitelor, 73,5%, a fost constituită în monedă națională, însumând 2,53 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 4,6% față de luna precedentă, atingând nivelul de 914,5 milioane lei.

Rata medie nominală la depozitele în lei a continuat trendul descendent, diminuându-se cu 0,51 puncte procentuale, până la 4,66%. În contrast, rata medie la depozitele în valută a crescut ușor, cu 0,12 puncte procentuale, ajungând la 1,47%.

Cele mai populare categorii de maturitate rămân cele cu termene de 2 până la 5 ani (53,5% din total) și 6 până la 12 luni (21,5%).

Depozitele atrase de la populație s-au cifrat la 2,6 miliarde lei, în scădere cu 15,1% față de mai. Chiar și așa, comparativ cu iunie 2024, depozitele în lei ale persoanelor fizice s-au majorat cu 66,3%, iar cele în valută – cu 12,3%. Rata medie oferită persoanelor fizice pentru depozitele în lei a fost de 5,13%, în scădere ușoară, iar pentru cele în valută – 1,35%, în creștere.

Depozitele persoanelor juridice în moneda națională au totalizat 665,8 milioane lei, în scădere cu 18,8% față de luna precedentă, în timp ce cele în valută au crescut ușor, cu 1%, ajungând la 166,3 milioane lei. Comparativ cu aceeași lună din 2024, depozitele companiilor în lei s-au dublat, iar cele în valută au crescut cu 22,6%.

Dobânda medie pentru depozitele în lei atrase de la persoane juridice s-a diminuat cu 1,51 puncte procentuale, până la 3,38%, iar pentru cele în valută a crescut la 2,01%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #depozite #lei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.