Mai mulți bani, dar mai scumpi: dobânzile cresc la creditele în lei

Volumul creditelor noi acordate de bănci în luna iunie 2025 a atins 6,95 miliarde de lei, în creștere cu 6% față de luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Majoritatea creditelor (75,6%) au fost acordate în moneda națională și au totalizat 5,26 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 2,4%.

Creditele cu termene între 2 și 5 ani au fost cele mai solicitate, deținând o pondere de 57,2% din totalul împrumuturilor acordate. Aproape 37% din volumul total de credite a mers către persoanele juridice, cu o dinamică pozitivă atât în lei (+3,2%), cât și în valută (+17,5%).

Rata medie la creditele noi în lei s-a majorat ușor cu 0,10 puncte procentuale, ajungând la 9,04%, în timp ce dobânda medie la creditele în valută a scăzut cu 0,21 p.p., până la 5,20%.

Persoanele fizice au contractat în total 2,5 miliarde de lei în credite, în creștere ușoară (+1,1%) față de luna mai. Din acest volum, 61,5% au fost credite de consum – majoritatea în lei și cu termene de până la 5 ani. Creditele imobiliare au avut o pondere de 38,3%, fiind și ele preponderent contractate în moneda națională.

Rata medie la creditele de consum în lei s-a majorat cu 0,24 p.p., până la 10,78%, iar cea la creditele imobiliare a urcat la 7,35% (+0,21 p.p.).

Persoanele juridice au menținut un ritm susținut de împrumuturi, majorând creditele în valută cu 17,5% și pe cele atașate cursului valutar de două ori. Peste 91% din împrumuturile contractate de companii au fost solicitate de firme nefinanciare, acestea acoperind 57,5% din volumul total al creditelor acordate în iunie.

Rata medie a dobânzilor pentru împrumuturile în lei contractate de companii a rămas la 8,57%, iar cea la creditele în valută a scăzut la 5,20% (-0,17 p.p.).

Creșterea volumului de credite în iunie sugerează un reviriment al activității economice și o revenire a încrederii în accesarea finanțării, atât din partea consumatorilor, cât și a mediului de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #consum #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie