Euro, regele numerarului! Moldovenii vând masiv moneda unică, dar tot euro cumpără cel mai mult

În luna iunie 2025, piața valutară în numerar a înregistrat un volum total al operațiunilor de 432,8 milioane euro (echivalent), potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Din această sumă, 343,8 milioane de euro au fost cumpărări de valută de la populație, iar 89 milioane de euro – vânzări către populație.

Euro a rămas cea mai tranzacționată monedă, cu o pondere de 70,9% la cumpărări și 72,4% la vânzări. În termeni absoluți, în luna iunie au fost cumpărați 250,2 mil. de euro și vânduți 313,3 mil. de euro. Față de luna precedentă, volumul tranzacțiilor cu euro a crescut ușor la cumpărări (+4%), dar a scăzut la vânzări (-4,7%).

Comparativ cu iunie 2024, se observă o creștere anuală semnificativă: +14,9% la cumpărări și +11,7% la vânzări, confirmând în continuare popularitatea euro în rândul populației.

Tranzacțiile cu dolari americani au crescut în iunie: +18,5% la cumpărări și +14,6% la vânzări față de luna mai. Moldovenii au cumpărat dolari în valoare de 59,5 mil. de euro echivalent și au vândut 76,2 mil. de euro, iar ponderea dolarului în piață a crescut la 17,6% din totalul vânzărilor.

Totuși, comparativ cu anul trecut, tranzacțiile cu dolari s-au prăbușit: -25,8% la cumpărări și -19,6% la vânzări, ceea ce indică o reducere generală a interesului pe termen lung pentru moneda americană.

Deși în volume modeste, rubla rusească a crescut cu +45,5% la cumpărări față de iunie 2024, iar hrivna ucraineană a înregistrat o creștere de 33,3% la cumpărări față de luna precedentă, deși în valori absolute reprezintă mai puțin de 1% din piață.

Tranzacțiile cu lei românești au crescut ușor, cu +6,5% la cumpărări și o scădere ușoară la vânzări, menținând o pondere de 2% în totalul pieței.

Tranzacțiile cu „alte valute” (fără a fi specificate de BNM) au scăzut cu aproape -20% față de luna precedentă, atât la cumpărări, cât și la vânzări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#euro #tranzactii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.