Piața imobiliară din Chișinău se prăbușește! Tranzacțiile au ajuns la cel mai jos nivel din ultimii 15 ani

23 Iul. 2025, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din municipiul Chișinău a atins în trimestrul II din 2025 cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani în ceea ce privește numărul de tranzacții cu apartamente, arată o analiză a economistului Veaceslav Ioniță. Cu doar 3.250 de vânzări înregistrate, capitala se confruntă cu un blocaj fără precedent, în ciuda exploziei prețurilor pe segmentul rezidențial nou.

Pentru comparație, în același trimestru din 2019, se înregistrau aproape 11.000 de tranzacții. Într-un an considerat „normal”, Chișinăul înregistra între 6.000 și 8.000 de vânzări pe trimestru. Scăderea actuală este un semnal clar de alarmă: piața s-a contractat de aproape trei ori în doar câțiva ani.

Paradoxal, în ciuda acestui colaps al activității, prețurile apartamentelor noi în varianta „albă” au crescut spectaculos. Dacă în primul trimestru din 2024 un metru pătrat costa, în medie, 1.435 euro, în primul trimestru din 2025 prețul a ajuns la 1.905 euro. Este o creștere de 470 euro/m² într-un singur an, echivalentul unui salt de 32,8% — cea mai mare majorare anuală din ultimele două decenii. Potrivit lui Ioniță, această evoluție este comparabilă doar cu valul speculativ din 2008, care a precedat prăbușirea pieței imobiliare.

Analistul descrie situația drept un „război al nervilor”: dezvoltatorii, presați de nevoia de lichidități, ezită să reducă prețurile, în ciuda scăderii dramatice a cererii. De cealaltă parte, cumpărătorii sunt tot mai puțin activi, fie din lipsă de încredere, fie din imposibilitatea de a achita sumele actuale. În plus, reglementările urbanistice mai stricte și scăderea numărului de locuințe date în exploatare contribuie la distorsiunea pieței.

Băncile continuă să ofere credite ipotecare într-un ritm constant, însă acest lucru nu mai este suficient pentru a impulsiona cererea. Tranzacțiile au devenit o excepție, iar piața s-a redus la un segment de nișă, unde vând doar cei forțați de împrejurări și cumpără doar cei care nu pot amâna decizia.

„Prețurile actuale nu reflectă realitatea pieței, ci rezultatul unor tranzacții ocazionale, între jucători marginali. Piața imobiliară din Chișinău, în forma actuală, nu este sustenabilă”, avertizează Ioniță.

Economistul consideră că, dacă acest trend va continua, sunt posibile doar două scenarii: fie o corecție dureroasă a prețurilor în perioada următoare, fie un blocaj prelungit, cu o piață sterilă, în care nu se mai vinde și nu se mai cumpără aproape nimic.

„Prefer să nu fac predicții hazardate. Dar un lucru este clar: normalitatea s-a suspendat pe piața imobiliară din Chișinău. Următoarele luni vor confirma dacă această stare este una temporară… sau începutul unei crize mai profunde”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.