Tranzacție-bombă între Trump și Japonia: Tarife reduse, 550 miliarde de dolari pe masă

23 Iul. 2025, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 11:40 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a anunțat marți încheierea unui acord comercial istoric cu Japonia, care prevede reducerea tarifelor la importurile de automobile și protejarea altor produse japoneze de noi taxe punitive. În schimb, Japonia va direcționa un pachet uriaș de investiții și împrumuturi în valoare de 550 miliarde de dolari către economia americană, scrie Reuters.

„Tocmai am semnat cel mai mare ACORD COMERCIAL din istorie cu Japonia”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social. „Este un moment foarte important pentru America și pentru relația noastră solidă cu Japonia”, a adăugat el.

Acordul prevede reducerea tarifelor aplicate sectorului auto japonez – care reprezintă peste un sfert din exporturile sale către SUA – de la 27,5% la 15%. De asemenea, tarifele ce urmau să intre în vigoare la 1 august pentru alte bunuri japoneze au fost și ele reduse, de la 25% la 15%.

Anunțul a declanșat o explozie pe bursă. Indicele Nikkei din Japonia a crescut cu aproape 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an. Acțiunile Toyota au urcat cu peste 14%, iar cele ale Honda cu aproape 11%.

Pachetul de investiții include finanțări din partea instituțiilor guvernamentale japoneze pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente în domenii strategice precum farma și semiconductori. Tokyo va crește și importurile de produse agricole americane, inclusiv o posibilă majorare a cotei de orez din SUA, fără a afecta agricultura locală, susține guvernul japonez.

Viceguvernatorul Băncii Japoniei, Shinichi Uchida, a salutat acordul, spunând că este „un progres foarte mare” care reduce incertitudinile economice. Unii economiști avertizaseră că noile tarife ar fi putut împinge Japonia în recesiune.

Optimismul de pe piețele financiare s-a extins rapid și asupra acțiunilor producătorilor auto din Coreea de Sud și Europa, alimentând speranțele că vor urma acorduri similare. Însă industria auto americană nu s-a arătat la fel de încântată.

Matt Blunt, președintele American Automotive Policy Council (care reprezintă GM, Ford și Stellantis), a criticat înțelegerea: „Orice acord care taxează mai puțin mașinile japoneze fără conținut american decât cele produse în America de Nord cu conținut majoritar american este un dezastru pentru industria auto și muncitorii americani.”

Negociatorul-șef japonez Ryosei Akazawa a scris pe platforma X: „#MissionComplete”, după întâlnirea cu Trump la Casa Albă. El a confirmat că acordul nu include exporturile de oțel și aluminiu japonez, care rămân taxate cu 50%. În schimb, Japonia va elimina testele suplimentare de siguranță pentru mașinile și camioanele americane, o cerință pe care Trump o denunțase de ani buni ca fiind o barieră comercială nejustificată.

O fotografie postată de Dan Scavino, consilier al președintelui, îl arată pe Trump alături de Akazawa, cu un document intitulat „Japan Invest America” pe masă, unde suma inițială de 400 miliarde de dolari era tăiată cu pixul și înlocuită manual cu 500.

Japonia este în prezent cel mai mare investitor străin în Statele Unite, cu o poziție investițională de 819 miliarde USD la finalul anului 2024.

Trump a exprimat și speranța că Japonia va cofinanța un proiect vechi de suflet al administrației sale: o conductă de gaze în Alaska. Acordul survine într-un context în care Casa Albă încearcă să încheie cât mai multe acorduri comerciale înainte de 1 august, termenul limită autoimpus pentru impunerea unor noi valuri de tarife.

Pe listă mai figurează acorduri preliminare cu Marea Britanie, Vietnam și Indonezia, precum și o pauză în conflictul tarifar cu China, deși în toate aceste cazuri detaliile rămân în negocieri. Trump a anunțat că miercuri urmează discuții comerciale și cu Uniunea Europeană, la Washington.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.