Moldova are nevoie de reforme radicale ale politicii economice

06 Aug. 2025, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2025, 12:02 // Actual //  bani.md

Mediul de afaceri așteaptă din partea autorităților o simplificare a sistemului fiscal și intensificarea dezvoltării industriale. Reprezentanții mediului de afaceri și-au prezentat propunerile în cadrul celei de-a treia Mese rotunde naționale, organizată de partidul Alianța „MOLDOVENII”, care desfășoară consultări publice pentru perfecționarea programului său electoral.

Participanții la întîlnire au criticat dur modelul actual de guvernare. „Am preluat modelul unui stat matur, fiind o țară în curs de dezvoltare. Rezultatul este dezorganizarea și lipsa responsabilității”, a subliniat președintele holdingului IMC Group, Iurie Mihalachi, explicînd de ce, în ultimii zece ani, niciuna dintre formele de organizare a puterii nu a dat rezultate.

Igor Crapivca, directorul general al Orvento Metal, a fost de acord cu el: „Este ca în armată fără comandanți. Avem nevoie de un general – o conducere clară, disciplină și responsabilitate”.

Antreprenorul din domeniul prelucrării metalelor, Anatolie Rașcu, a propus înlocuirea Ministerului Economiei cu Ministerul Industriei. În opinia sa, fără sprijinul sectorului industrial, țara își pierde viitorul: „Avem resurse – argilă, lînă – și le aruncăm, le ardem. Putem produce în țară. Avem nevoie de un plan clar și de voință politică”.

Înlocuirea celor 24 de taxe cu una singură – o taxă pe cifra de afaceri – a fost propusă de președintele companiei Covoare Ungheni, Nicolas Nicula: „2-3% din fiecare vînzare – transparent, clar, convenabil. Acest lucru va reduce presiunea asupra mediului de afaceri și va elibera resurse pentru serviciul fiscal”.

„Astăzi plătim impozite ca persoane juridice, ca persoane fizice, ca angajați. Este prea mult. Un singur impozit automat – și gata”, a susținut ideea simplificării sistemului fiscal Anatolie Rașcu.

Nicula a atras atenția și asupra existenței monopolului în sectorul creditelor bancare. Consecința – cerințe excesive pentru garanții și lipsa accesului întreprinderilor la finanțare.

Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi a atras atenția asupra creșterii datoriei externe. Potrivit acestuia, în patru ani, aceasta s-a dublat, iar peste 70% din infuziile externe au fost destinate consumului curent. „Nu ne putem permite să risipim resursele. Acestea trebuie direcționate către investiții și dezvoltare”, a subliniat economistul.

Vorbind despre oportunitățile nerealizate, el a indicat dezvoltarea slabă a cooperativelor agricole, în ciuda potențialului mare. În acest context, directorul ABS Const SRL, Serghei Balica, a propus ca statul să acorde prioritate reciclării deșeurilor, iar Anatolie Rașcu a abordat problema responsabilității celor care au plecat în străinătate: „Dacă v-ați dezvoltat o afacere în Canada, ce ați făcut pentru Moldova?”.

Liderul Alianței „MOLDOVENII”, economistul Denis Roșca, a propus publicarea zilnică a structurii importurilor, pentru ca antreprenorii să poată înțelege ce produse pot fi fabricate în țară. „Sarcina noastră nu este să blocăm inițiativa privată, ci să creăm condiții pentru dezvoltare. Fără mediatizare, oamenii nu știu ce pot face în propria țară”, a declarat el.

Propunerile participanților la cea de-a treia Masă rotundă națională vor fi luate în considerare la elaborarea programului electoral al partidului Alianța „MOLDOVENII” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Discuția care a avut loc face parte dintr-o amplă campanie de consultări publice, care va dura pînă la jumătatea lunii august.

Următoarea Masă rotundă națională va avea loc pe 7 august. Aceasta va fi dedicată temei „Modernizarea sistemului de finanțare a statului, a întreprinderilor și a familiilor”.

P.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.