Philip Morris International, desemnată de Forbes drept unul dintre liderii globali în atingerea obiectivului Net Zero

Philip Morris International (PMI) a fost inclusă, pentru al treilea an consecutiv, în clasamentul „Net Zero Leaders 2025” realizat de Forbes, clasându-se pe locul 4.

Această distincție reconfirmă angajamentul ferm al PMI față de măsurile pentru protejarea climei, prin integrarea sustenabilității în mod strategic în toate procesele de business – nu ca un proiect separat, ci ca element central al transformării companiei.

Pentru Philip Morris International, decarbonizarea nu reprezintă o obligație impusă, dar este o direcție strategică ce stimulează inovația, consolidează reziliența operațională și generează valoare sustenabilă pe termen lung.

De la investiții în energie regenerabilă, până la optimizarea lanțurilor de aprovizionare, inițiativele de sustenabilitate ale PMI generează un impact dublu: reduc amprenta ecologică și, în același timp, consolidează poziționarea competitivă a companiei. Acest echilibru între obiectivul de mediu și performanța economică reprezintă un exemplu clar de leadership sustenabil.

Topul Forbes „Net Zero Leaders” reprezintă o recunoaștere a celor mai implicate companii la nivel global în reducerea emisiilor de carbon și în promovarea unui model de business sustenabil. Acestea sunt evaluate pe baza unor criterii-cheie, precum guvernanța, strategia, transparența raportărilor non-financiare și stabilitatea financiară, subliniind importanța unui efort sustenabil coerent și consecvent.

Pe lângă eforturile de reducere a emisiilor de carbon, Philip Morris International și-a propus să minimizeze deșeurile de post-consum. Compania a lansat programe care oferă posibilitate utilizatorilor să returneze dispozitivele de încălzire a tutunului, care ulterior sunt recondiționate sau reciclate. Astfel, din 2021, PMI a reușit să repare și să recondiționeze peste 860 de mii de dispozitive, ambiția companiei fiind ca, până la sfârșitul anului 2025, să atingă cifra de un milion.

În Republica Moldova, compania își consolidează angajamentul față de un viitor sustenabil, integrând soluții durabile în fiecare aspect al activităților sale. Din 2018, Philip Morris Moldova colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale, oferindu-le o nouă viață prin reciclare. Totodată, în 2024 a fost lansat un program de colectare a rezervelor de tutun utilizate și au fost identificați parteneri locali care reciclează rezervele returnate. Iar în acest an, compania a lansat pe piață dispozitive fără fum recondiționate.

#Philip Morris #clasament #forbes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.