Mafia asfaltului lovește din nou! Funcționari și firme favorizate în schimbul mitei

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au efectuat, în data de 6 august 2025, un val de 53 de percheziții pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acțiunile au fost desfășurate în cadrul unor cauze penale ce vizează fapte de delapidare a averii străine și spălare de bani, comise de două sau mai multe persoane cu utilizarea poziției de serviciu.

Investigațiile se concentrează asupra unor factori de decizie din cadrul întreprinderilor de stat S.A. „Drumuri-Criuleni”, S.A. „Drumuri-Cimișlia” și S.A. „Drumuri-Căușeni”, acuzați că ar fi pus în aplicare o schemă infracțională de fraudare a fondurilor publice, în calitate de membri ai comisiilor de supraveghere și recepție a lucrărilor de reabilitare a drumurilor. Conform materialelor probatorii, aceștia ar fi pretins, acceptat și primit sistematic bani de la agenți economici în schimbul favorizării acestora în procesul de execuție a lucrărilor publice.

Printre acțiunile investigate se numără subcontractări fictive, utilizarea de materiale de construcție inferioare calitativ și achiziționate la prețuri exagerate, raportarea unor lucrări nerealizate, falsificarea rapoartelor de laborator, înregistrarea de facturi fictive și includerea nejustificată a unor lucrări suplimentare în contractele existente. Totodată, la S.A. „Drumuri-Criuleni” a fost identificată o schemă separată de trucare a procedurilor de achiziții publice, prin care, prin impunerea unor condiții restrictive, erau favorizate anumite firme, în detrimentul unei concurențe corecte.

O parte din sumele de bani obținute ilegal ar fi fost supuse spălării prin investiții în bunuri de lux – automobile, imobile și alte active de valoare – atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în afara țării.

Ca urmare a acțiunilor procesuale desfășurate astăzi, au fost reținute cinci persoane. În cadrul perchezițiilor, autoritățile au ridicat documente, contracte, facturi și sume de bani care urmează a fi analizate în cadrul dosarului penal aflat în instrumentare.

CNA și PCCOCS subliniază că orice persoană vizată de investigație beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile de către instanțele de judecată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drumuri #coruptie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.