15 milioane de metri cubi de gaz – pierduți în ceață. Moldovagaz va cere ANRE schimbarea regulilor

Conform estimărilor actualizate, pierderile totale din rețelele de distribuție ale Moldovagaz pentru anul 2025 vor fi de aproximativ 14,944 milioane de metri cubi, mai puțin comparativ cu anul 2010, când acest indicator a depășit pragul de 57 milioane metri cubi, anunță Moldovagaz într-un comunicat de presă.

Potrivit datelor prezentate, unii operatori regionali de distribuție au reușit să reducă pierderile față de perioada similară din 2024, înregistrând consumuri tehnologice în limitele normative stabilite. Alte întreprinderi, deși nu au înregistrat reduceri semnificative, s-au încadrat în valorile aprobate. Totuși, au existat și cazuri în care pierderile au depășit normele, ceea ce a generat discuții privind măsurile corective necesare.

Președintele interimar al Consiliului de Administrație al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a subliniat importanța creșterii preciziei în raportarea consumului real de gaze, în contextul schimbării furnizorului de gaze naturale pentru Republica Moldova. Totodată, Ceban a solicitat companiilor de distribuție să vină cu propuneri pentru modificarea metodologiei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) privind calculul pierderilor. Aceste propuneri urmează să fie consolidate și înaintate autorității de reglementare.

Moldovagaz susține că va continua implementarea planului de măsuri pentru reducerea pierderilor în semestrul II al anului 2025, cu accent pe acele întreprinderi care nu s-au încadrat în normative în prima parte a anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #Moldovagaz #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uleiul de floarea-soarelui rămâne unul dintre cele mai importante produse agroalimentare din comerțul exterior al Republicii Moldova, cu un rol strategic în contextul integrării europene și al volatilității geopolitice din regiune. Analiza economistul Iurie Rija, scoate la iveală dezechilibre între importuri și exporturi, diferențe semnificative de preț și o piață dominată de un număr restrâns de companii.

În iulie 2025, Republica Moldova a înregistrat un volum total de comerț cu ulei de floarea-soarelui de 2.087 tone, în valoare de 48,6 milioane lei. Din acest total, importurile au reprezentat 59% din volum și 69% din valoare, în timp ce exporturile au acoperit doar 41% din volum și 31% din valoare. Diferențele de preț sunt semnificative: uleiul importat a costat în medie 27,3 lei/kg, în timp ce exporturile au fost valorificate la doar 17,5 lei/kg.

Moldova importă aproape exclusiv ulei alimentar – 1.224 tone, în valoare de 33,5 milioane lei. 78% din acest volum provine din Ucraina, urmată de Rusia (19%) și România (3%). Deși livrează cel mai puțin, România furnizează cel mai scump ulei – 36,4 lei/kg, semn că este vorba de produse premium sau specializate.

În schimb, Moldova exportă preponderent ulei alimentar (641 tone), în special în România (81% din volum) și Bulgaria (19%). Media prețurilor de export diferă: 19,1 lei/kg pentru România și 27,4 lei/kg pentru Bulgaria, ceea ce reflectă diferențele în cerere și standarde de calitate.

Exportul de ulei tehnic (222 tone, exclusiv spre România) este gestionat integral de compania FLOAREA SOARELUI SA, la un preț de 8,2 lei/kg, reflectând utilizarea sa în industrie, unde nu se aplică aceleași cerințe de calitate ca în cazul uleiului alimentar.

Din cele 19 companii implicate în import, FLOAREA SOARELUI SA (conrolată de milionarul Vaja Jhashi și care controlează 70% din piața cerealelor n.a) deține o cotă de 25% din volum, urmată de SHERIFF SRL (19%) (contolat de milionaru ldin stânga Nistrului, Victor Gulan n.a). Prețurile negociate de acești mari actori sunt sub media pieței, ceea ce indică strategii de aprovizionare eficiente. În schimb, micii importatori, cu volume reduse, plătesc semnificativ mai mult – până la 35,3 lei/kg.

În ceea ce privește exporturile, doar 6 companii activează în domeniu. Liderul este din nou FLOAREA SOARELUI SA, cu 34% din volum, urmată de GT OSADCIUC VICTOR și VI OIL AGRO SRL, ultima având o poziționare în segmentul premium, cu un preț mediu de export de 27,4 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, Moldova joacă un rol intermediar în lanțul regional de aprovizionare cu ulei de floarea-soarelui: importă materie primă procesată scump și exportă mai ieftin, în volume mai mici, ceea ce indică o dependență ridicată de surse externe și o valoare adăugată internă insuficientă.