Un Silicon Valley la Chișinău? Guvernul promite zeci de mii de locuri de muncă IT

19 Aug. 2025, 11:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Aug. 2025, 11:10 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul unei conferințe de presă organizate la Guvern, ministra Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu șeful Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, au prezentat proiectul „Moldova HiTech Park” – primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova, catalogat drept obiectiv de importanță strategică națională.

Parcul va fi axat pe domenii de vârf precum inteligență artificială, securitate cibernetică și analiza datelor mari, urmărind să transforme Republica Moldova într-un hub regional de inovație și digitalizare.

Potrivit autorităților, în primul an de funcționare deplină, parcul ar putea genera peste 21.600 de locuri de muncă bine plătite, destinate specialiștilor din IT și domenii conexe. De asemenea, impactul economic este estimat la peste 1,28 miliarde de euro venit net în primele două decenii de activitate.

Proiectul se dorește a fi un catalizator pentru atragerea investițiilor străine și pentru dezvoltarea resurselor umane calificate din țară, consolidând competitivitatea Republicii Moldova în sectorul tehnologic global.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.