Moldova pune pe roate prima strategie de incluziune financiară – accent pe grupurile vulnerabile și IMM-uri

Republica Moldova va elabora pentru prima dată o Strategie Națională de Incluziune Financiară (SNIF 2030), după ce Consiliul de Coordonare pentru Dezvoltarea Durabilă a aprobat pe 14 august conceptul documentului-cadru.

Noua strategie are drept obiectiv aducerea serviciilor financiare mai aproape de cetățeni și sprijinirea creșterii calității vieții și a nivelului de trai. Programul de implementare va fi dezvoltat pe baza Conceptului SNIF 2030, care trasează direcțiile prioritare și obiectivele-cheie pentru extinderea accesului la servicii financiare moderne.

Potrivit autorităților, SNIF 2030 urmărește consolidarea accesului, utilizării și calității serviciilor financiare, atât pentru populație și gospodării din medii sociale diverse – în special pentru grupurile vulnerabile sau excluse din sistemul bancar –, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Documentul se bazează pe patru piloni principali: diversificarea și adaptarea serviciilor financiare la nevoile consumatorilor, dezvoltarea și modernizarea ecosistemului de plăți, întărirea mecanismelor de protecție a consumatorilor și creșterea nivelului de educație financiară, inclusiv digitală.

Prin implementarea SNIF 2030, autoritățile își propun reducerea decalajelor sociale și regionale în accesul la servicii financiare, stimularea inovației și digitalizării sectorului, precum și consolidarea protecției consumatorilor și a competențelor financiare ale populației.

#trategie #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.