Dobânzi ascunse și contracte toxice: două companii de creditare, prinse în capcana abuzurilor

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a constatat o serie de încălcări în activitatea unor organizații de creditare nebancară (OCN) și a unei bănci comerciale, adoptând măsuri menite să protejeze consumatorii de practici abuzive și netransparente.

În urma unei petiții depuse de un consumator, CNPF a identificat clauze abuzive în contractele de fidejusiune ale OCN „OK CREDIT” SRL. Printre acestea se numără obligația fidejusorului de a informa imediat creditorul dacă bunurile sale sunt supuse sechestrului sau litigiilor, precum și restricționarea posibilității de a încheia alte contracte de împrumut sau garantare fără acordul împrumutătorului. Autoritatea de supraveghere urmează să sesizeze instanța de judecată pentru constatarea nulității acestor clauze.

Tot la sesizarea unui consumator, CNPF a descoperit multiple neconformități și în activitatea OCN „CREDITBUN” SRL. Între neregulile constatate se numără indicarea ratei dobânzii sub formă de procent zilnic și nu anual, lipsa adresei intermediarului de credit în contractele de credit, nerespectarea formularului-tip pentru informațiile precontractuale, absența prevederilor privind rambursarea anticipată, precum și excluderea onorariilor intermediarului din calculul Dobânzii Anuale Efective (DAE). Aceste practici au condus la prezentarea unor costuri eronate și la inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la costul real al creditului. CNPF a calificat aceste acțiuni drept practici comerciale incorecte și a dispus interzicerea lor imediată.

Pe lângă aceste constatări, Consiliul de administrație al CNPF a respins cererea prealabilă depusă de BC „COMERȚBANK”, prin care banca solicita anularea unei hotărâri anterioare a CNPF. Hotărârea vizată constata caracterul abuziv al unei clauze din contractele de depozit cu dobândă flotantă, care permitea băncii să modifice unilateral rata dobânzii, fără criterii clare. După analiza circumstanțelor de fapt, autoritatea a decis să își mențină concluziile, considerând că argumentele prezentate de instituția bancară nu sunt suficiente pentru a răsturna decizia inițială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capcana #CNPF #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun