Din șine pe margine! Concedieri masive de pensionari la Calea Ferată: peste 37% din angajați trimiși acasă

Veniturile operaționale lunare ale CFM au depășit pragul de 60 milioane lei, ceea ce a permis reducerea restanțelor la salarii și achitarea obligațiilor față de furnizori și stat, potrivit unui comunicat al Căilor Ferate a Moldovei.

În lunile iulie și august 2025, restanțele salariale s-au redus de la 7–8 luni la 4 luni. Doar în august au fost transferate 129 milioane lei, ceea ce a permis achitarea a două salarii pentru toți angajații și chiar a trei salarii pentru filialele mari. Conducerea CFM anunță că până la sfârșitul lunii septembrie vor fi achitate și restanțele pentru luna mai.

Reorganizarea internă a dus la optimizarea proceselor și reducerea cheltuielilor. Numărul angajaților a scăzut de la 5.900 la 3.700 (sau cu 37,3% n.a), în special prin reducerea funcțiilor auxiliare și pensionari, iar fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 la 35 milioane lei lunar. În paralel, datoriile istorice către stat și furnizorii strategici au fost reduse, inclusiv restanțele pentru combustibil, care au scăzut de la 7–8 milioane lei la doar 1 milion lei.

Un factor cheie al redresării este orientarea către piața internă. Transportul de cereale a crescut de la 20% la circa 80% din total, iar reparațiile unor tronsoane critice au mărit viteza de circulație de la 15 km/h la 40 km/h, sporind atractivitatea serviciilor. Reluarea transportului pe tronsonul Văleni–Giurgiulești ar putea aduce venituri suplimentare de 10 milioane lei lunar.

„Sunt rezultate care demonstrează potențialul mare pe care îl are Calea Ferată din Moldova. Am reușit să redresăm lucrurile datorită sprijinului Guvernului și determinării colectivului. Avem o strategie clară pentru creșterea veniturilor, stingerea datoriilor și modernizarea CFM”, a declarat Serghei Cotelinic, directorul general al întreprinderii.

Guvernul a susținut procesul de redresare prin alocarea a 85 milioane lei pentru reparația tronsonului Cantemir–Fălciu, afectat de alunecările de teren, 50 milioane lei pentru achitarea restanțelor salariale și sociale ale angajaților disponibilizați, 1.000 de tone de motorină din Rezerva de Stat, dar și 20 milioane lei pentru implementarea reformei CFM, conform noului Cod Feroviar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #angajati #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.