Din șine pe margine! Concedieri masive de pensionari la Calea Ferată: peste 37% din angajați trimiși acasă

Veniturile operaționale lunare ale CFM au depășit pragul de 60 milioane lei, ceea ce a permis reducerea restanțelor la salarii și achitarea obligațiilor față de furnizori și stat, potrivit unui comunicat al Căilor Ferate a Moldovei.

În lunile iulie și august 2025, restanțele salariale s-au redus de la 7–8 luni la 4 luni. Doar în august au fost transferate 129 milioane lei, ceea ce a permis achitarea a două salarii pentru toți angajații și chiar a trei salarii pentru filialele mari. Conducerea CFM anunță că până la sfârșitul lunii septembrie vor fi achitate și restanțele pentru luna mai.

Reorganizarea internă a dus la optimizarea proceselor și reducerea cheltuielilor. Numărul angajaților a scăzut de la 5.900 la 3.700 (sau cu 37,3% n.a), în special prin reducerea funcțiilor auxiliare și pensionari, iar fondul de salarizare a fost ajustat de la 43 la 35 milioane lei lunar. În paralel, datoriile istorice către stat și furnizorii strategici au fost reduse, inclusiv restanțele pentru combustibil, care au scăzut de la 7–8 milioane lei la doar 1 milion lei.

Un factor cheie al redresării este orientarea către piața internă. Transportul de cereale a crescut de la 20% la circa 80% din total, iar reparațiile unor tronsoane critice au mărit viteza de circulație de la 15 km/h la 40 km/h, sporind atractivitatea serviciilor. Reluarea transportului pe tronsonul Văleni–Giurgiulești ar putea aduce venituri suplimentare de 10 milioane lei lunar.

„Sunt rezultate care demonstrează potențialul mare pe care îl are Calea Ferată din Moldova. Am reușit să redresăm lucrurile datorită sprijinului Guvernului și determinării colectivului. Avem o strategie clară pentru creșterea veniturilor, stingerea datoriilor și modernizarea CFM”, a declarat Serghei Cotelinic, directorul general al întreprinderii.

Guvernul a susținut procesul de redresare prin alocarea a 85 milioane lei pentru reparația tronsonului Cantemir–Fălciu, afectat de alunecările de teren, 50 milioane lei pentru achitarea restanțelor salariale și sociale ale angajaților disponibilizați, 1.000 de tone de motorină din Rezerva de Stat, dar și 20 milioane lei pentru implementarea reformei CFM, conform noului Cod Feroviar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #angajati #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.