Europa lovește în fermierii moldoveni: grâul de calitate, aruncat la categoria furaj

Exporturile agricole ale Republicii Moldova au intrat într-o etapă intensă în vara anului 2025, însă cu rezultate mixte între culturi, arată analiza realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie–august 2025, traderii moldoveni au expediat peste hotare 307 mii tone de grâu, un volum record pentru început de sezon. Totuși, dinamica a fost umbrită de o problemă de calitate: deși grâul are parametri tradiționali buni (gluten ridicat și proteină de peste 12%), testele de laborator din Uniunea Europeană verifică și indicele W – un indicator al forței glutenului. Valorile obținute în acest sezon s-au situat sub standardele europene, iar grâul moldovenesc a fost încadrat ca furajer, spre nemulțumirea fermierilor.

Dacă grâul se confruntă cu dificultăți, orzul a devenit surpriza sezonului. Cererea internațională a crescut, iar Iordania a semnat recent un contract la 190 euro/tonă – un preț mai mare chiar decât cel al grâului alimentar, fenomen rar întâlnit. În Moldova, prețurile au urcat la 3,10 lei/kg în nord și 3,60 lei/kg la Giurgiulești, susținute de traderi importanți precum Orom-Imexpo, Rusagro-Prim și Crist-Valg. Exporturile au totalizat 77,4 mii tone, similar cu anul trecut, dar la un preț mediu mai ridicat (+21 bani/kg), ceea ce a adus fermierilor câștiguri suplimentare.

Pe piața porumbului, raportul USDA din septembrie 2025 prognozează o producție globală de 1,28 miliarde tone, în scădere, dar cu stocuri de sfârșit de sezon mai mari, ceea ce atenuează presiunile. În Uniunea Europeană, recolta este estimată la 55,3 milioane tone, cu scăderi majore în România (6,1 milioane tone). În Moldova, prețurile rămân stabile: 3,10 lei/kg în nord și centru, 3,50 lei/kg la sud, cu exporturi de 20 mii tone la un preț mediu de 4,04 lei/kg.

La rapiță, Republica Moldova a fost inclusă în raportul WASDE printre țările cu revizuiri pozitive de producție, alături de Canada și Australia. Totuși, pe plan intern, prețurile au coborât la 8,90 lei/kg la Giurgiulești și 8,80 lei/kg la Bălți. O premieră notabilă este reluarea procesării interne de rapiță după 15 ani, care a permis exportul a 6,4 mii tone de ulei.

În ceea ce privește floarea-soarelui, Moldova se află într-o poziție mai bună decât vecinii. Randamentele sunt estimate la 2–2,5 t/ha, comparativ cu 1–1,3 t/ha în sudul Ucrainei și României. Prețurile actuale variază între 9,50 lei/kg în nord și 10 lei/kg la Giurgiulești, dar tendința globală descendentă a uleiurilor vegetale apasă asupra cotațiilor.

Concluzia lui Rija: anul agricol 2025 aduce recorduri și oportunități la orz și rapiță, dar și provocări pentru grâu și floarea-soarelui, unde piața externă și factorii globali cântăresc decisiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #orz #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani