Metrul pătrat la Chișinău – 1.540 de euro, la Paris aproape 9.500 de euro, în Luxemburg peste 11.000 de euro

19 Sept. 2025, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2025, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se află la coada clasamentului european privind costul locuințelor, potrivit celui mai recent top GlobalPropertyGuide (iulie 2025). Datele arată că în Chișinău, prețul mediu al unui metru pătrat de apartament este de doar 1.540 de euro, unul dintre cele mai mici din regiune și de câteva ori sub media capitalelor europene.

Comparativ, la București prețul mediu ajunge la 1.800 de euro/mp, la Sofia – 2.020 de euro/mp, iar la Riga și Vilnius – peste 2.500 euro/mp. În Europa de Vest, discrepanțele sunt mari: la Paris, metrul pătrat costă cu 9.530 de euro, la Londra cu 9.296 de euro, iar în Luxemburg City cu peste 11.000 de euro. Cel mai scump oraș rămâne Monaco, unde metrul pătrat de apartament se ridică la aproape 52.000 de euro.

Astfel, Republica Moldova rămâne una dintre piețele rezidențiale cele mai accesibile de pe continent, atât pentru locuitorii locali, cât și pentru investitorii interesați de oportunități imobiliare. Raportul subliniază că, deși Chișinăul este printre cele mai ieftine capitale europene, diferențele de preț reflectă și decalajele de dezvoltare economică și nivelul de venituri din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.