Fiecare al șaselea petrolier din lume, prins în jocul Rusiei de evitare a sancțiunilor

Rusia continuă să-și extindă „flota din umbră” creată pentru a ocoli sancțiunile occidentale, potrivit unei analize S&P Global Market Intelligence citate de The New York Times. La începutul anului 2025, această flotă număra circa 940 de petroliere, cu 45% mai multe decât în 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 17% din totalul flotei mondiale.

Majoritatea acestor nave sunt vechi, cu o medie de 20 de ani, față de media globală de 13 ani. Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie, Canada și Australia au impus sancțiuni împotriva a peste 500 de vase rusești, interzicându-le accesul în porturi și îngreunând astfel activitatea lor.

Pentru a evita restricțiile, numeroase petroliere rusești operează fără asigurare, își schimbă frecvent pavilionul, transmit date false privind poziționarea și recurg la transferuri de țiței în largul mării. Aceste practici fac dificilă urmărirea originii petrolului și aplicarea sancțiunilor, dar cresc și riscul unor deversări majore de țiței și al unor catastrofe ecologice.

„Mulți cred că impunerea de sancțiuni e partea ușoară. În realitate, am creat o problemă și mai mare: sancțiunile nu scot aceste nave din afaceri, ci din afaceri legale”, a explicat expertul în securitate maritimă Ian Ralby.

Deși Rusia continuă să plătească prețul ridicat al extinderii flotei sale ilegale, ea dezvoltă în paralel o economie paralelă bazată pe comerțul din umbră, în special cu China și India. Diplomați europeni citați de NYT admit că alternativele sunt limitate: „a nu face nimic este inacceptabil în situația actuală”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrolier #fantoma #flota #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investiția în linia electrică Chișinău–Vulcănești este inclusă în mecanismul tarifar și are un rol strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fără a genera creșteri semnificative ale facturilor pentru consumatori.

Potrivit ministrului, proiectul are două obiective majore. Primul vizează eliminarea dependenței de comutatorul de la Cuciurgan, un punct vulnerabil în sistemul energetic național. Al doilea ține de uzura infrastructurii existente, întrucât linia actuală Vulcănești–MGRES–Chișinău a fost construită în anii 60 și se apropie de limita maximă de exploatare, durata de viață a unei linii de acest tip fiind de aproximativ 50 de ani.

Recuperarea investiției în linia Chișinău–Vulcănești se realizează prin tariful de transport al ul lnergiei electrice, însă perioada de recuperare este extinsă pentru a evita presiuni asupra consumatorilor. Ministrul a amintit că majorarea recentă a tarifului de transport, aprobată de ANRE pentru Moldelectrica, nu a avut un impact semnificativ asupra facturilor finale.

„Din acest motiv, perioada de recuperare a investiției este una mai lungă, tocmai pentru a nu crea un impact vizibil asupra tarifelor pentru populație”, a concluzionat Dorin Junghietu.

Junghietu a subliniat că dezvoltarea noilor linii de transport are drept scop interconectarea mai bună a Republicii Moldova cu piețele regionale, ceea ce va permite un acces diversificat la surse de energie și va contribui la stabilizarea prețurilor regionale.

În prezent, Republica Moldova dispune de un singur interconector de înaltă tensiune cu Uniunea Europeană, de 400 kV, în timp ce legătura cu Ucraina este realizată la nivel de 330 kV. „Cea mai importantă linie pentru noi este Vulcănești–Chișinău, urmată de proiecte strategice precum Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinași”, a precizat ministrul.