Moldova, pe locul 4 în lume la exportul de vișine în iunie — jumătate din cantitate a plecat în Polonia la preț record

26 Sept. 2025, 15:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2025, 15:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova s-a situat în luna iunie 2025 pe locul IV în topul exportatorilor mondiali de vișine, iar aproape 50% din cantitatea exportată a fost vândută în Polonia, la cel mai bun preț înregistrat vreodată pentru vișinele moldovenești, a declarat vineri, 26 septembrie 2025, economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”), în emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei expertului, în iunie 2025 exporturile de vișine din Republica Moldova au totalizat 3,1 mil. USD, comparativ cu 2,3 mil. USD în 2023 și 2,3 mil. USD în 2024. „În luna iunie, încasările din producția de vișine au fost aproape dublu față de 2024, inclusiv datorită prețului, care pe extern a crescut aproape de două ori”, a afirmat Ioniță.

Datele arată o concentrare sezonieră pronunțată: 0,6% din exporturi în mai, 50% în iunie, 45,6% în iulie și 3,9% în august. Pe baza evoluției din ultimii ani, Republica Moldova a urcat rapid în clasamentul mondial — de la locul 16 în 2020 (cota de 1,2%) la locul 8 în 2024, ajungând în 2025 în top 5 cu o cotă de piață de 3,5%.

Schimbarea piețelor este una structurală: dacă în 2020 98,2% din vișine mergeau către state CSI și doar 1,8% către UE, în 2025 cota către CSI a scăzut la 18%, iar cea către UE a urcat la 72,5%. „După începutul războiului din 2022 agricultorii şi-au diversificat pieţele — în 2023 exportam în 9 ţări, în 2024 în 10, iar în iunie 2025 vişinele noastre au ajuns în 13 state”, a spus Ioniță.

Structura geografică a exporturilor s-a modificat semnificativ: în perioada 2022–2024 ponderea Rusiei era dominantă (~63%), România 15,5% şi Polonia doar 2,8%. În 2025, Polonia a devenit motorul exporturilor — 33,6% din volumul destinat externului a mers în Polonia, urmată de România (31,4%), Rusia (16,2%), Serbia (9,3%) și Slovacia (2,6%). În iunie, Polonia a importat 45,8% din vișinele moldovenești la un preț mediu de 2 USD/kg; alte surse pentru piaţa poloneză au fost Ungaria (25%), Serbia (13,3%), Uzbekistan (9,5%) și Turcia (3,3%).

Ioniță subliniază că prețul a fost factorul decisiv al „miracolului” din 2025: prețul mediu de export al vișinelor a urcat la 1,59 USD/kg în iunie 2025 — aproape dublu față de media ultimilor trei ani și mult peste nivelurile din 2015–2016. Ca efect, veniturile estimate ale producătorilor s-au majorat puternic: dacă în 2015 încasările totale (export + vânzări locale) erau ~55 mil. lei, în 2020 — 106,1 mil. lei, iar în 2025 se estimează 224,2 mil. lei (față de 122,6 mil. lei în 2024).

Recolta şi structura fermelor arată de asemenea schimbări: suprafețele cu livezi de vișine în rod au crescut de la ~3 mii ha în 2005 la 4,5 mii ha în 2024. Dintr-o recoltă estimativă de 9,8 mii tone în 2025, aproximativ 4 mii tone ar fi mers la export, ceea ce ar însemna o cotă record de exporturi de circa 40% (media anilor anteriori fiind ~25%).

Analistul concluzionează că schimbarea regulilor de joc pe piaţa exporturilor — în special cererea și prețurile oferite de Polonia — au transformat radical opțiunile comerciale ale producătorilor moldoveni în 2025, generând venituri și ponderi de export nemaiîntâlnite în istoria recentă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.