Moștenirea privatizărilor dubioase: Sanatoriul „Moldova” din Odesa, recuperat de la afaceriștii comuniștilor

28 Sept. 2025, 10:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2025, 10:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Proprietății Publice (APP) a anunțat că, prin hotărârea Curții de Apel Sud-Vest a Ucrainei din 24 septembrie 2025, a fost recunoscut dreptul de proprietate al Republicii Moldova asupra complexului sanatorial „Moldova” din Odesa. Decizia vine după mai bine de un deceniu de procese în instanțele ucrainene și marchează o victorie semnificativă pentru apărarea patrimoniului public al statului din afara granițelor.

În baza hotărârii, Moldova reintră în posesia mai multor imobile și construcții din cadrul complexului, inclusiv clădiri de cazare, spații administrative, bazinul, corpurile de pensiune și anexe. APP a precizat că va continua demersurile legale până la o hotărâre definitivă, în cazul unui eventual recurs la Curtea de Casație a Ucrainei.

Sanatoriul „Moldova” a fost privatizat în august 2008, în perioada guvernării comuniste, pentru suma de 73,3 milioane de lei (echivalentul a 7,56 milioane de dolari la acea dată), prin compania „SDY-INVEST GRUP” SRL. Ulterior, cumpărătorul nu și-a onorat integral obligațiile contractuale, achitând doar jumătate din sumă. În 2011, Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a dispus restituirea complexului către stat, însă procedurile judiciare din Ucraina s-au prelungit până în prezent.

Conform datelor oficiale, Republica Moldova deține pe teritoriul Ucrainei aproximativ 120 de proprietăți moștenite din perioada sovietică, dintre care doar 47 au fost recunoscute oficial ca aparținând statului moldovean.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.