50 miliarde de lei încasări, dar statul rămâne dator – deficitul a trecut de 7 miliarde de lei

În primele opt luni ale anului 2025, veniturile bugetului de stat au însumat 50,01 miliarde de lei, în creștere cu 16,2% față de perioada similară a anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor. Din această sumă, veniturile generale și colectate au fost de 49,55 miliarde lei, iar proiectele finanțate din surse externe au adus 459,4 milioane lei.

Creșterea a fost determinată în special de majorarea încasărilor administrate de Serviciul Fiscal de Stat, care au ajuns la 21,39 miliarde lei (+14,4%), și de cele ale Serviciului Vamal, care au totalizat 26,14 miliarde lei (+6,6%). În același timp, categoria „alte venituri” a înregistrat o dublare (+107%), până la 4,91 miliarde lei.

Pe partea de cheltuieli, statul a alocat 57,49 miliarde lei, cu 12,6% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, ceea ce a generat un deficit bugetar de 7,48 miliarde lei. Acesta a fost acoperit prin surse interne (8,98 miliarde lei), surse externe (2,81 miliarde lei) și prin diminuarea soldurilor mijloacelor bănești cu 4,31 miliarde lei.

La 31 august 2025, soldurile bănești din conturile bugetului de stat se ridicau la 10,42 miliarde lei, din care circa 1,06 miliarde lei aferente proiectelor finanțate din surse externe .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.