Moldova produce cereale și fructe peste necesar, dar importă cartofi și lapte pentru a-și hrăni populația

Moldova continuă să trăiască paradoxul alimentar. Deși produce suficient grâu și fructe pentru a-și hrăni de două ori populația și exportă milioane de tone, țara rămâne dependentă de importuri pentru alimentele de bază de pe masa zilnică – cartofi, lapte, carne și legume, potrivit datelor Biroului Național de Staatistică.

În 2024, resursele totale de culturi cerealiere (fără leguminoase) au însumat 2995,6 mii tone, în creștere cu 9% față de anul precedent, însă producția a scăzut cu 33%, până la 2129,9 mii tone. Exporturile de cereale au rămas ridicate, depășind 1,55 milioane de tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 150% la această categorie.

Situația este diferită pentru produsele de bază consumate zilnic. În cazul cartofilor, resursele totale au crescut cu 8%, ajungând la 246 mii tone, însă producția internă a scăzut cu 21%. Nivelul de autoaprovizionare a fost de doar 55%, ceea ce arată o dependență majoră de importuri.

La legume, resursele au scăzut ușor, la 325,6 mii tone, în timp ce producția internă s-a redus cu 13%. Importurile au crescut cu 10%, iar nivelul de autoaprovizionare s-a situat la 85%.

În cazul fructelor, pomușoarelor și nucilor, resursele totale au însumat 745 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023, dar producția s-a redus cu 22%. Exporturile au rămas ridicate, aproape 400 mii tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 170%.

Resursele de carne au însumat 165,3 mii tone, aproape neschimbate față de anul precedent. Producția internă a crescut marginal, iar importurile au depășit 36 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare s-a menținut la 79%.

Laptele rămâne una dintre cele mai deficitare resurse alimentare. În 2024, resursele totale au însumat 452,1 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023. Totuși, importurile au reprezentat aproape 40% din total, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 60%.

Potrivit BNS, aceste date confirmă că, în timp ce Moldova produce mai mult decât suficient pentru a acoperi consumul intern de cereale și fructe, la alte produse de bază – cartofi, legume, carne și lapte – producția internă nu reușește să satisfacă necesarul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.