Moldova produce cereale și fructe peste necesar, dar importă cartofi și lapte pentru a-și hrăni populația

Moldova continuă să trăiască paradoxul alimentar. Deși produce suficient grâu și fructe pentru a-și hrăni de două ori populația și exportă milioane de tone, țara rămâne dependentă de importuri pentru alimentele de bază de pe masa zilnică – cartofi, lapte, carne și legume, potrivit datelor Biroului Național de Staatistică.

În 2024, resursele totale de culturi cerealiere (fără leguminoase) au însumat 2995,6 mii tone, în creștere cu 9% față de anul precedent, însă producția a scăzut cu 33%, până la 2129,9 mii tone. Exporturile de cereale au rămas ridicate, depășind 1,55 milioane de tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 150% la această categorie.

Situația este diferită pentru produsele de bază consumate zilnic. În cazul cartofilor, resursele totale au crescut cu 8%, ajungând la 246 mii tone, însă producția internă a scăzut cu 21%. Nivelul de autoaprovizionare a fost de doar 55%, ceea ce arată o dependență majoră de importuri.

La legume, resursele au scăzut ușor, la 325,6 mii tone, în timp ce producția internă s-a redus cu 13%. Importurile au crescut cu 10%, iar nivelul de autoaprovizionare s-a situat la 85%.

În cazul fructelor, pomușoarelor și nucilor, resursele totale au însumat 745 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023, dar producția s-a redus cu 22%. Exporturile au rămas ridicate, aproape 400 mii tone, ceea ce a permis un nivel de autoaprovizionare de 170%.

Resursele de carne au însumat 165,3 mii tone, aproape neschimbate față de anul precedent. Producția internă a crescut marginal, iar importurile au depășit 36 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare s-a menținut la 79%.

Laptele rămâne una dintre cele mai deficitare resurse alimentare. În 2024, resursele totale au însumat 452,1 mii tone, în creștere cu 3% față de 2023. Totuși, importurile au reprezentat aproape 40% din total, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 60%.

Potrivit BNS, aceste date confirmă că, în timp ce Moldova produce mai mult decât suficient pentru a acoperi consumul intern de cereale și fructe, la alte produse de bază – cartofi, legume, carne și lapte – producția internă nu reușește să satisfacă necesarul populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual, cu 2 puncte procentuale, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și creșterea riscurilor pentru stabilitatea prețurilor. Decizia a fost adoptată unanim în ședința din 5 noiembrie.

Potrivit băncii centrale, măsura urmărește să încurajeze economisirea, să diminueze consumul și să limiteze transmiterea scumpirilor la energie asupra altor produse și servicii.

Inflația anuală a ajuns în septembrie la 8,6%, în creștere cu 1,64 puncte procentuale față de august. Indicatorul depășește intervalul urmărit de BNM, cuprins între 3,5% și 6,5%, în jurul țintei de 5%.

Banca Națională estimează că inflația anuală va continua să crească până la sfârșitul acestui an, iar din primul trimestru al anului 2027 va începe să scadă. Revenirea în intervalul țintit este anticipată în trimestrul al treilea al anului viitor.

Pentru 2026, BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3%, iar pentru 2027 – de 6,9%. Estimările au fost majorate cu 0,1 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Revizuirea este explicată prin anticiparea unor ajustări mai ample ale tarifelor la serviciile reglementate, atât la sfârșitul acestui an, cât și pe parcursul anului 2027. BNM ia în calcul și prețuri mai mari la combustibili, pe fondul cotațiilor internaționale ale petrolului, precum și scumpirea alimentelor pe piețele internaționale începând cu anul viitor.

În trimestrul al treilea, inflația anuală a constituit în medie 7,3%, sub nivelul prognozat în august. Potrivit băncii centrale, diferența a fost determinată în principal de întârzierea ajustării tarifului la gazele naturale.

BNM constată că cererea internă rămâne robustă. Volumul creditelor noi în lei acordate persoanelor fizice a crescut cu 10,5% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind susținut de împrumuturile de consum și cele imobiliare. În septembrie, transferurile nete din străinătate în favoarea persoanelor fizice, calculate în dolari SUA, s-au majorat cu 26,44% în termeni anuali.

În trimestrul al treilea, dobânda medie la creditele noi în lei a ajuns la 9,17%, iar cea pentru depozitele noi la termen în moneda națională – la 5,74%. Volumul total al creditelor noi, în lei și în valută, a crescut cu 12,2% față de perioada similară din 2025.

Prin aceeași hotărâre, BNM a stabilit dobânda la creditele overnight la 13%, la operațiunile repo la 11,25% și la depozitele overnight la 9%. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 18% pentru mijloacele atrase în lei și valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

Printre riscurile menționate de banca centrală se numără evoluția tarifelor la energie, tensiunile geopolitice și comerciale, condițiile meteo și producția agricolă de anul viitor. BNM indică și incertitudini legate de reforma salarizării în sectorul bugetar, deficitul bugetar și modul de acordare a compensațiilor pentru energie.