UE taie robinetul Rusiei: petrolul interzis din 2026, gazul din 2027

Comisia pentru industrie a Parlamentului European urmează să voteze pe 16 octombrie asupra unor amendamente la regulamentul RePowerEU, care ar accelera planul de reducere a dependenței Uniunii Europene de resursele energetice din Rusia. Potrivit surselor citate de Bloomberg, documentul prevede interzicerea importurilor de petrol și produse petroliere rusești începând cu 1 ianuarie 2026 și oprirea totală a achizițiilor de gaz rusesc din 2027. În varianta inițială, planul RePowerEU estima renunțarea la energia rusească abia până la finele lui 2027.

Amendamentele introduse în Parlamentul European stabilesc că noile contracte pentru petrol rusesc vor fi interzise de la începutul anului viitor, însă acordurile pe termen scurt vor putea fi onorate până la jumătatea lunii iunie 2026, iar cele pe termen lung până la 1 ianuarie 2027. În paralel, Comisia Europeană are în vedere introducerea unor taxe vamale asupra volumelor de țiței livrate prin conducta „Drujba” către Ungaria și Slovacia, dacă acestea nu vor fi sistate între timp.

Propunerile sunt discutate atât în Parlamentul European, cât și la nivelul statelor membre. După adoptarea pozițiilor separate, vor urma negocieri cu Comisia Europeană pentru stabilirea formei finale a reglementărilor. Bloomberg notează că accelerarea decuplării de resursele energetice rusești ar putea fi sprijinită de apariția unui surplus de gaz pe piața mondială în a doua jumătate a anului 2026, fapt ce ar diminua riscurile unei creșteri bruște a prețurilor și ar asigura sprijin politic mai larg pentru ruperea completă a relațiilor energetice cu Rusia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat deja pe 17 septembrie că executivul european va propune accelerarea renunțării la importurile de combustibili fosili din Rusia, după o discuție telefonică cu președintele SUA, Donald Trump. Totodată, ministrul american al energiei, Chris Wright, a declarat recent că Europa ar putea înlocui gazul rusesc cu gaz natural lichefiat din SUA într-un interval de 6–12 luni, dacă va dori să accelereze procesul.

#gaz #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.