Cenzură digitală totală în Europa: Meta și Google interzic reclamele politice înainte de alegeri

13 Oct. 2025, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2025, 10:22 // Actual //  Ursu Victor

Giganții tehnologici Meta (Facebook, Instagram, Threads) și Google (Alphabet – YouTube, Search, Display Ads) au anunțat suspendarea completă a publicității politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană, începând cu luna octombrie 2025. Măsura vine ca reacție la noul Regulament European (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice (TTPA), care intră în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Decizia marchează o schimbare fără precedent în campaniile electorale europene: partidele politice, ONG-urile și mișcările civice nu vor mai putea promova conținut plătit pe cele mai mari platforme online. „Regulamentul introduce cerințe neclare și dificil de aplicat. Pentru a evita greșelile, suspendăm temporar reclamele politice și sociale în UE”, a transmis Meta într-un comunicat. Google a precizat, la rândul său, că „până la obținerea unei clarități juridice complete, nu va mai accepta publicitate politică în niciuna dintre țările Uniunii Europene”.

TikTok, care nu permite oricum publicitate politică plătită, își menține politica actuală, deși platforma rămâne un canal major de influență prin conținut organic și colaborări cu influenceri.

Regulamentul TTPA stabilește, pentru prima dată, reguli unitare la nivel european privind transparența, targetarea și raportarea publicității politice. Orice mesaj plătit capabil să influențeze un proces politic, electoral sau legislativ intră sub incidența legii — chiar dacă nu menționează explicit un partid sau un candidat.

Noile cerințe impun etichetarea clară a reclamelor, identificarea finanțatorilor, publicarea criteriilor de targetare și arhivarea datelor într-un registru european public, accesibil cercetătorilor și jurnaliștilor. Platformele și advertiserii răspund solidar pentru conținutul difuzat, iar nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Totodată, TTPA interzice folosirea datelor sensibile (opinie politică, religie, orientare sexuală), targetarea minorilor și reclamele provenite din afara UE în ultimele trei luni înaintea alegerilor. Platformele vor trebui să răspundă în maximum 48 de ore la cererile autorităților privind transparența.

Deși scopul oficial al TTPA este creșterea transparenței și combaterea manipulării online, decizia Meta și Google are efecte imediate: partidele politice pierd accesul la cel mai eficient instrument de microtargetare electorală, iar comunicarea politică riscă să migreze spre zona gri — influenceri, mesaje mascate și canale închise precum Telegram sau WhatsApp.

Experții avertizează că noile reguli pot lovi în candidații independenți și ONG-urile civice, ale căror campanii pot fi catalogate drept „politice” și blocate automat. În același timp, presa și publisherii locali ar putea deveni principalii beneficiari ai bugetelor electorale redirecționate, însă doar acolo unde există o cultură media consolidată.

Uniunea Europeană prezintă TTPA drept o „lege istorică” menită să protejeze democrația digitală, însă marile platforme aleg, cel puțin temporar, calea retragerii. În lipsa publicității politice asumate, spațiul online european riscă să devină mai opac, iar influența reală să se mute în zonele greu de monitorizat.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.