Cenzură digitală totală în Europa: Meta și Google interzic reclamele politice înainte de alegeri

13 Oct. 2025, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2025, 10:22 // Actual //  Ursu Victor

Giganții tehnologici Meta (Facebook, Instagram, Threads) și Google (Alphabet – YouTube, Search, Display Ads) au anunțat suspendarea completă a publicității politice, electorale și pe teme sociale în Uniunea Europeană, începând cu luna octombrie 2025. Măsura vine ca reacție la noul Regulament European (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice (TTPA), care intră în vigoare pe 10 octombrie 2025.

Decizia marchează o schimbare fără precedent în campaniile electorale europene: partidele politice, ONG-urile și mișcările civice nu vor mai putea promova conținut plătit pe cele mai mari platforme online. „Regulamentul introduce cerințe neclare și dificil de aplicat. Pentru a evita greșelile, suspendăm temporar reclamele politice și sociale în UE”, a transmis Meta într-un comunicat. Google a precizat, la rândul său, că „până la obținerea unei clarități juridice complete, nu va mai accepta publicitate politică în niciuna dintre țările Uniunii Europene”.

TikTok, care nu permite oricum publicitate politică plătită, își menține politica actuală, deși platforma rămâne un canal major de influență prin conținut organic și colaborări cu influenceri.

Regulamentul TTPA stabilește, pentru prima dată, reguli unitare la nivel european privind transparența, targetarea și raportarea publicității politice. Orice mesaj plătit capabil să influențeze un proces politic, electoral sau legislativ intră sub incidența legii — chiar dacă nu menționează explicit un partid sau un candidat.

Noile cerințe impun etichetarea clară a reclamelor, identificarea finanțatorilor, publicarea criteriilor de targetare și arhivarea datelor într-un registru european public, accesibil cercetătorilor și jurnaliștilor. Platformele și advertiserii răspund solidar pentru conținutul difuzat, iar nerespectarea regulilor poate atrage amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Totodată, TTPA interzice folosirea datelor sensibile (opinie politică, religie, orientare sexuală), targetarea minorilor și reclamele provenite din afara UE în ultimele trei luni înaintea alegerilor. Platformele vor trebui să răspundă în maximum 48 de ore la cererile autorităților privind transparența.

Deși scopul oficial al TTPA este creșterea transparenței și combaterea manipulării online, decizia Meta și Google are efecte imediate: partidele politice pierd accesul la cel mai eficient instrument de microtargetare electorală, iar comunicarea politică riscă să migreze spre zona gri — influenceri, mesaje mascate și canale închise precum Telegram sau WhatsApp.

Experții avertizează că noile reguli pot lovi în candidații independenți și ONG-urile civice, ale căror campanii pot fi catalogate drept „politice” și blocate automat. În același timp, presa și publisherii locali ar putea deveni principalii beneficiari ai bugetelor electorale redirecționate, însă doar acolo unde există o cultură media consolidată.

Uniunea Europeană prezintă TTPA drept o „lege istorică” menită să protejeze democrația digitală, însă marile platforme aleg, cel puțin temporar, calea retragerii. În lipsa publicității politice asumate, spațiul online european riscă să devină mai opac, iar influența reală să se mute în zonele greu de monitorizat.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.