FMI laudă BNM: sistem bancar solid, reforme reale

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#BNM #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.