Constanța s-a umplut de grâu ucrainean, Moldova iese din joc

Piața cerealelor din Republica Moldova traversează o perioadă de stabilitate aparentă, dar presiunile externe și costurile logistice ridicate anunță o posibilă scădere a prețurilor în următoarele săptămâni, potrivit analizei economistului Iurie Rija.

Grâul furajer se vinde între 2,90 și 3,00 lei/kg în nordul țării, ajungând până la 3,40 lei/kg în zona Giurgiulești. Transportul din nord către port costă între 600–650 lei/tonă, TVA inclus.
Grâul alimentar a înregistrat o ușoară creștere de 5–10 bani/kg, fiind cotat între 3,10 și 3,55 lei/kg, în funcție de calitate.
Totuși, stocurile mari din portul Constanța – unde grâul moldovenesc este cotat la 185 euro/tonă (≈3,60 lei/kg) – limitează perspectivele de creștere, iar costurile de transport fluvial de 9–11 dolari/tonă reduc marjele fermierilor.

„Piața se află într-o fază de așteptare. Oferta rămâne superioară cererii, iar traderii adoptă o politică prudentă, anticipând o corecție descendentă”, notează Rija.

Orzul se menține stabil la un nivel ridicat: 3,15 lei/kg în nord și până la 3,70 lei/kg la Giurgiulești. Scăderea suprafețelor semănate – cu circa 10 mii ha mai puțin decât anul trecut – a menținut prețurile ferme.
În port, orzul moldovenesc se vinde la 220 dolari/tonă FOB, însă evoluția grâului ar putea determina o reducere graduală a prețurilor.

Circa 99% din recolta de rapiță a fost deja comercializată, iar cotațiile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg față de începutul lunii.
Prețurile variază între 8,30 și 9,10 lei/kg, apropiate de nivelul din portul Constanța (470 euro/tonă, ≈9,1 lei/kg).
Unii fermieri au folosit rapița pentru a stinge datorii către furnizori, reducând lichiditatea de pe piață.

Porumbul se tranzacționează la 3,00–3,15 lei/kg în nord și 3,40–3,50 lei/kg în sud. Cererea internă este menținută de procesatorii de furaje și bioetanol, însă recoltele mari din Ucraina și SUA ar putea genera o scădere a prețurilor în noiembrie.
În Giurgiulești, cotația este de 215–218 dolari/tonă FOB, incluzând costurile portuare.

Prețurile au crescut cu 0,20–0,30 lei/kg în ultimele două săptămâni, ajungând la 9,50–10,20 lei/kg.
Costurile logistice rămân ridicate (~650 lei/tonă din nord spre Giurgiulești). În Constanța, floarea-soarelui se vinde la 590 dolari/tonă, iar în Turcia la 600–605 dolari/tonă, pe fondul unei recolte mai mici în Ucraina.
Rija atrage atenția asupra indicelui Baltic (BDI), care măsoară costurile de transport maritim: o creștere a acestuia duce la scăderea prețului oferit fermierilor, deoarece traderii își ajustează marjele.

Economistul estimează că lunile noiembrie–decembrie vor aduce o stabilitate relativă, însă începutul anului 2026 va depinde de volumul exporturilor de ulei rusesc, care influențează direct prețurile regionale la semințele de floarea-soarelui și uleiurile vegetale.

„Piața agricolă moldovenească se află într-un echilibru fragil. Factori precum costul logistic, cursul valutar și dinamica exporturilor din regiunea Mării Negre vor determina direcția prețurilor în următoarele luni”, conchide Iurie Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lira sterlină riscă să intre sub presiune în următoarele luni, după ce recuperarea puternică din ultimii ani a transformat-o în cea mai supraevaluată monedă din grupul statelor dezvoltate G10, potrivit unei analize realizate de banca americană Goldman Sachs.

Strategul Goldman Sachs, Stuart Jenkins, susține că moneda britanică a depășit nivelul justificat de fundamentele economice, iar efectele Brexitului continuă să influențeze valoarea sa reală.

„Brexitul a redus probabil valoarea justă a lirei cu aproximativ 6%. După aprecierea semnificativă din ultimii ani, lira sterlină este cea mai supraevaluată monedă din G10”, a declarat Jenkins într-o notă adresată investitorilor.

Deși Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană în 2020, lira sterlină a recuperat o mare parte din terenul pierdut după referendumul din 2016. Moneda britanică s-a apreciat cu circa 1,5% față de dolar după Brexit, însă rămâne cu aproximativ 10% sub nivelul anterior votului care a decis ieșirea țării din UE.

Analiștii consideră că spațiul pentru noi creșteri este limitat, deoarece cea mai mare parte a discountului generat de Brexit a fost deja recuperată.

În plus, lira ar putea fi afectată de o combinație de factori economici și politici. Investitorii urmăresc atent deciziile viitoare ale Băncii Angliei, dar și evoluțiile de pe scena politică britanică.

Potrivit Goldman Sachs, diferențele dintre politica monetară a Băncii Angliei și cea a principalelor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA, ar putea pune presiune asupra monedei britanice. În același timp, incertitudinea politică din Regatul Unit amplifică volatilitatea de pe piețe.

Investitorii așteaptă și rezultatele alegerilor parțiale din circumscripția Makerfield, care ar putea alimenta speculațiile privind viitorul premierului britanic Keir Starmer.

Cu toate acestea, Stuart Jenkins consideră că, pe termen lung, situația lirei este mai puțin alarmantă. Analiza bazată pe indicatorii istorici ai ultimilor 30 de ani arată că moneda britanică se află aproape de valorile sale normale.

Expertul mai afirmă că o eventuală consolidare a relațiilor comerciale dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ar putea susține moneda și ar compensa o parte dintre efectele negative asociate Brexitului.

Chiar și așa, Goldman Sachs avertizează că actualul nivel al lirei sterline reprezintă un obstacol important pentru noi aprecieri în perioada următoare și poate limita potențialul de creștere al monedei britanice pe termen mediu.